Fermierul vrea soluții. Bogdan Silinescu, reprezentant, Fruleg: Asigurările în pomicultură sunt absolut inexistente

• Fermierii cer despăgubiri urgente până astăzi, 9 mai.
• Lipsa cadrului legal întârzie sprijinul pentru îngheț.
• Se propune act normativ bazat pe devize științifice.
• FRULEG avertizează: risc de prăbușire a producției.
• Fruleg: Fără măsuri, România va importa tot mai mult.
• Fermierii propun MADR un grup de lucru permanent.
• Fermierii cer sisteme de asigurări agricole utile.

Criza din horticultura românească se acutizează.

Reprezentanții FRULEG, OIPA și LAPAR au avut o primă întâlnire la Ministerul Agriculturii în 5 mai.

Aceștia cer măsuri rapide pentru despăgubiri, evaluarea pierderilor și crearea unui cadru legal clar pentru intervenții în caz de îngheț.

În lipsa unei intervenții ferme, producătorii avertizează că România riscă pierderi semnificative și o dependență tot mai mare de importuri.

Ce spune Bogdan Silinescu, reprezentant, Fruleg?

Care au fost cele mai importante puncte discutate și ce garanții concrete ați primit privind termenele asumate de autorități?

„Nu știu dacă există garanții concrete până când vedem, până când fermierii își vor vedea sprijinul în cont, însă s-a discutat în mare despre un conglomerat de măsuri. În principiu vom începe cu acordarea unui sprijin forfetar, cel mai probabil din fondul de urgență APIA, există un fond mutual de 3%, care poate fi deblocat printr-un act normativ. Mai departe am discutat de principiu pentru măsuri ce pot fi gândite pe planul național strategic, scheme de grant-uri, pentru echipamente care ne pot proteja de îngheț.

Am discutat despre un plan național de asigurări, aici o discuție amplă și complexă la care probabil vom mai reveni și altădată. Și, bineînțeles, necesitatea elaborării unor acte normative care îi pot proteja pe fermieri de incidențe bancare. Avem precedent în vegetal, așa cum a spus și domnul ministru. Există precedent și probabil nu va fi chiar atât de dificil de adaptat un act normativ în care să includem și sectorul vertical”, spune el.

Astăzi este termenul-limită pentru finalizarea proceselor-verbale de constatare a calamităților la nivel județean. Ați primit deja semnale din teritoriu? S-a respectat acest termen? Există județe unde lucrurile sunt întârziate?

„Despre situația centralizărilor, însă așa am fost informați în cadrul întâlnirii de lucru pe care am avut-o cu reprezentanții Ministerului în data de 5. Vom reveni cu discuții luni. Probabil până la finalul zilei de astăzi acest proces va fi închis. Cu siguranță va fi închis pentru că nu mai poate fi prelungit. Urmează să trecem la centralizarea finală a suprafețelor și trebuie să vedem exact ce sume pot reveni fermierilor”, continuă el.

Ați subliniat necesitatea reformării sistemelor de asigurări agricole. Ce deficiențe există astăzi și cum ar trebui reformulate aceste mecanisme pentru a fi eficiente și accesibile?

„Asigurările în pomicultură sunt absolut inexistente. Aici vorbim de necesitatea creării unei scheme naționale. Avem nevoie de o consultanță externă serioasă. Iar plasamentul unei astfel de scheme pe piața asigurărilor o pot face brokerii cu experiență.

Vom încerca, sau vor încerca, autoritățile să implice într-un fel și ASF, însă neavând un precedent și neavând experiență pe asigurări în pomicultură, cel mai probabil soluția ar fi să folosim consultanți externi. Discutăm de o mare schemă financiară în spatele acestui demers în care nici ASF, nici firmele românești de asigurare și nici statul nu au niciun fel de experiență. Discuția e foarte laborioasă și complexă pe tema asta”, explică el.

Care sunt cele trei măsuri urgente pe care le considerați esențiale în următoarele luni pentru a evita o criză sistemică în horticultură?

„Deblocarea unei sume forfetare pe hectare, așa cum au făcut toate țările vecine, ajutor prin Comisia Europeană din Fondul de Rezervă al Uniunii. Aici avem o speranță, pentru că eu personal am discutat cu domnul Buda, vicepreședintele Comisiei Europene de Agricultură, care mi-a spus că problema noastră se află în atenția Comisiei încă din data de 18 aprilie. Dumnealui cu întreaga echipă de la Bruxelles lucrează. De asemenea, domnul Achim Irimescu este implicat în această problemă și avem de la Bruxelles tot sprijinul alor noștri. Se lucrează și suntem încrezători.

Iar o altă măsură din cele trei pe care dumneavoastră mi le solicitați cu siguranță ar fi elaborarea unui act normativ. Aici, din păcate, suntem prinsi în contextul crizei politice din România și nu știm cât de rapidă și cât de eficientă va fi această măsură în cele din urmă. Însă pentru noi este o măsură la fel de importantă ca și sprijinul, pentru că nu e o măsură care înseamnă neapărat bani de la bugetul de stat, dar ar însemna un uriaș sprijin pentru noi, pentru că am putea să ne protejăm de bănci, de incidențele bancare, de furnizori”, spune el.