Este grâul aurul agriculturii? Cezar Gheorghe, fondator, AGRIColumn: Este posibil să atingem 28,5 milioane, poate chiar 29,5 milioane de tone de cereale

• În 2024, producţia de cereale ajunge la 17,9 mil. tone.
• În acest an creşterea ar putea fi de circa 25%.
• Recolta ar putea ajunge la 22,3 milioane de tone.
• Pentru 2025, producţia de grâu a României este estimată la 9,3 mil. tone.
• Pentru 2025, producţia de porumb este estimată la 10,1 mil. tone.
• Fermierii pun în 2025 cereale pe 5 mil. hectare.
• În 2025, producția de cereale a UE este estimată la 283 mil. tone.
• Recolta de grâu din UE ar putea ajunge la 127 mil.tone.

Într-un climat politic agitat, agricultura românească aduce vești bune.

În 2025, România se pregătește să atingă cea mai mare producție de cereale din ultimii patru ani.

Grație ploilor și ninsorilor din ultimele luni, fermierii ar putea strânge o recoltă de 22,3 milioane de tone, cu 25% mai mare decât cea din 2024.

Producţia de grâu este estimată la 9,3 mil. tone, iar cea de porumb la 10,1 mil. tone.

La nivelul Uniunii Europene, producția de cereale este estimată anul acesta la 283 mil. tone, un +10% față de 2024.

Creștere alimentată în principiu de grâu, cu o recoltă estimată la 127 mil. tone, cea mai mare din 2022 încoace.

Ce spune Cezar Gheorghe, fondator, AGRIColumn?

„Vreau să fiu mai optimist un pic decât ați fost dumneavoastră și să vă spun că producția României de grâu ar putea atinge 12,5 milioane de tone. Fermierii au sămânțat mult mai mult grâu în toamnă, având în vedere condițiile meteo favorabile și speranța unei recolte bune. Cu un pic de noroc, este posibil să atingem 28,5 milioane, poate chiar 29,5 milioane de tone, adunând în același coș grâul, rapița, orzul, semințele de floarea soarelui și porumbul”, spune el.

Deci ar putea să avem niște creșteri chiar cu 30% mai mari față de cele estimate pe grâu și în principal cam cu vreo 20% per total?

„Da, grâul a avut o suprafață mult mai mare în asolament în toamna lui 2024. Rapița a beneficiat și ea de condițiile favorabile, având o suprafață record în România. A profitat de precipitațiile din toamnă și de ninsorile și ploile din iarnă, care au continuat și acum. Desigur, există factori care pot perturba activitatea agricolă, cum ar fi grindina localizată, dar nu sunt o amenințare la nivel național, astfel încât nu există motive de panică. De asemenea, asigurările și măsurile de protecție pot rezolva multe dintre problemele apărute”, explică el.

Ce riscuri climatice sau de piață pot pune în pericol prognoza optimistă de 22,3 milioane de tone de cereale în 2025, în ciuda unui început promițător de sezon?

„Să știți că nu s-a terminat. Avem nevoie de apă în continuare. Dacă vorbim de ultimul val de precipitații, am putea spune cu multă îngăduință că rapița a cam trecut de probleme. Grâul are nevoie în continuare însă de apă, pentru că se recoltează mult mai târziu. Semințele de floarea soarelui, firește, care au fost însămânțate sau se însămânțează. Porumbul, identic, are nevoie de apă, pentru că va veni sezonul de vară, precum bine știm, secetos și cu căldurile acelea infernale. Nu ne vor ocoli nici în vara aceasta. Clima se schimbă, noi trebuie să ne adaptăm. Dacă vorbim din punct de vedere al piețelor, trebuie să înțelegem un lucru. În acest moment, totul arată foarte bine la nivelul emisferei nordice. Și vorbim de grâu, pentru că este cea mai importantă, și cea mai importantă resursă socială, dacă o putem numi așa, pentru că asigură mâncarea populației.

Uniunea Europeană arată foarte bine și o mică, mică corecție, Uniunea Europeană va avea plus 16,4 milioane de tone, adică în jurul valorii de 134-135 de milioane de tone față de sezonul precedent, când a avut în jurul valorii de 124,7. La nivelul Ucrainei se manifestă anumite îngrijorări în partea de sud, sud-est, dar, la fel, și acolo vorbim de precipitații care, dacă vin, ar putea salva starea, cu toate că au avut și o perioadă de îngheț. Rusia, după cum bine ne-a obișnuit, rămâne în zona de 81, poate 83 de milioane de tone, astfel încât emisfera nordică este securizată.

Problemele care vor interveni, firește, vor exista în Australia, care însămânțează acum grâul, vor veni în Canada, care, la fel, Canada însămânțează acum grâul și se vede o lipsă de precipitații în Alberta, Manitoba, Saskatchewan și, firește, în Argentina, în zona sud-americană, care la fel, începe sezonul de însămânțare în curând, și va genera și ea, cu ajutorul precipitației, o recoltă foarte bună. Deci, presiunea există, într-un cuvânt, pe prețul grâului, pentru că grâul în acest moment are anumite probleme, dar nu excludem sub nicio formă, dar sub absolut nicio formă, așa-numitele spike-walls generate de probleme în alte părți ale lumii.

Ca să luăm exemple, India în acest moment are probleme cu precipitațiile care sunt în exces și 5,5 milioane de tone de grâu nu sunt puse încă la adăpost. Avem probleme în provincia Henan din China, care este responsabilă de 28% din producția de grâu a Chinei, căldură foarte mare, secetă și vântul care poartă praf. Niciodată aici piața nu este liniștită. Volatilitatea continuă. Să zicem, un alt factor care ar putea interveni este cel politic și geopolitic. Conflictul de lângă noi, dacă se amplifică și Rusia se concentrează mult mai mult pe Odessa, vom vedea din nou gânduirea fluxurilor ucrainene, așa că de asta ne place piața Green Business-ului, pentru că este extrem de volatilă”, spune el.

Cum poate valorifica România această producție record în contextul unei piețe europene în creștere cu 10%? Există oportunități reale de export sau riscăm presiune pe prețuri?

„Presiunea pe prețuri există întotdeauna, trebuie să înțelegem lucrul acesta, mai ales când începe recoltarea. Ceea ce trebuia să facă România, sau trebuie să facă România, este să încerce, pe cât posibil, să fructifice momentele foarte bune. Cum a fost, de exemplu, luna februarie, când am avut o indicație de preț pentru recoltă în loc de 220 de euro în portul Constanța, acolo se puteau vinde forward, că așa se numește când vinzi ceva ce nu ai încă, o tonă jumate, două tone de grâu la hectar, mulți fermieri au făcut-o, și-au securizat un nivel de preț. Acum, în preajma recoltei, prețurile nu mai sunt deloc apetisante.

Constatăm o scădere de circa 30 de euro față de acel moment, dar, încă o dată, repet, cu ajutorul unei infrastructuri de depozitare și a unor mișcări înțelepte în ceea ce privește vânzarea, precum și a instrumentelor de risk management, pentru că ele există, dar România nu este deloc familiarizată cu aceste instrumente care, pe scurt fie spus, pot să blocheze un preț pe bursa europeană Euronext, iar fermierul vinde absolut când vrea, dacă piața postează preț mai scăzut, el se alimentează cu diferența de preț din Euronext. Însă, suntem încă departe, nu am atins această maturitate, încă suntem tributarii metodelor vechi de vânzare, de genul lasă că știu eu când și cum”. continuă el.

În ce măsură au devenit fermierii români mai pregătiți în ultimii ani să gestioneze cicluri agricole favorabile, din perspectiva infrastructurii, stocării și contractelor comerciale?

„Aș spune că se petrece acel schimb între generații, între prima pătură de agricultori liberi, ca să-i numim așa, de după 1990, și tinerii care vin din urmă, care sunt mult mai deschiși și au mult mai mult apetit pentru aceste noutăți, ca să le numim astfel, din piață. Dar tranziția este una foarte lentă, pentru că știm cu toții cum se întâmplă lucrurile, oamenii care au, să zicem, o anumită etate, dau mult mai greu frâu liber tinerilor și mult mai greu credit tinerilor.

Însă sper că în viitorii ani, durerea, că despre asta vorbim, durerea din anii 2020, 2022, 2023 și 2024, să facă ca acest efect al durerii să devină coagulant pentru masa de fermieri și să se reunească, să se grupeze, să înțeleagă că fără un centru nervos comercial care să gestioneze din punct de vedere al prețului și momentul de vânzare, sunt efectiv în capcana oricui, oricum și oricând, în orice moment”, explică el.