- Măglaş propune un program de garantare a creditelor pentru fermieri și ia în calcul lipsa lichidităților și seceta, scrie ZF.
- România nu poate concura pe piețele internaționale din cauza lipsei de susținere pentru holdinguri și importurilor mari de produse procesate.
- Măglaş sugerează sprijin pentru investiții în energie regenerabilă pentru sere, prin credite garantate de stat.
Cosmin Măglaş, fondatorul companiei Atragem Finanțare, consideră că principala problemă cu care se confruntă fermele din România este lipsa de lichidități, accentuată de seceta din ultimii ani, scrie ZF.
Advertisment
El sugerează ca statul să implementeze un program de garantare a creditelor pentru fermieri, mai ales că aproximativ 90% dintre aceștia nu sunt bancabili.
Cum arată piața agroalimentară internațională și importurile?
Măglaş subliniază că România nu reușește să concureze pe piețele internaționale cu produse alimentare, întrucât nu susține crearea de holdinguri și entități mari care să fie relevante la nivel european.
Titlurile zilei
De exemplu, Polonia are fabrici care produc mult mai mult decât cele din România.
În plus, România importă alimente pentru animale de companie, ceea ce evidențiază lipsa unui sprijin eficient pentru dezvoltarea unităților de procesare locale.
Cum se mișcă deficitul comercial și dependența de importuri?
Deficitul comercial în sectorul agroalimentar reprezintă o problemă majoră, iar România înregistrează în 2024 un deficit de 5 miliarde de euro pentru alimente și animale vii.
În acest context, majoritatea produselor care generează deficit sunt procesate, iar cele care nu pot fi produse local, cum ar fi citricele și bananele, adaugă presiune pe balanța comercială.
Roșiile, care sunt subvenționate de stat, se află printre produsele care contribuie la acest deficit.
Care e potențialul agriculturii românești?
Măglaş afirmă că România are potențialul de a crește ponderea agriculturii în PIB, însă procesarea produselor este un sector slab dezvoltat.
În prezent, România se concentrează pe exportul de materie primă, în loc să se axeze pe exportul de produse alimentare procesate, ceea ce contribuie la dezvoltarea economiei.
Care sunt investițiile în sere încălzite și barierele energetice?
Un alt aspect important menționat de Cosmin Măglaş este promovarea investițiilor în sere încălzite, un sector susținut prin măsura DR 16 – Investiții în sectorul legume și cartofi.
Deși există fonduri pentru acest tip de proiecte, una dintre principalele provocări este costul energiei. Fermierii care doresc să investească în sere încălzite se confruntă cu cheltuieli mari pentru sursele de energie necesare.
Care sunt soluțiile pentru reducerea costurilor energetice?
Măglaş propune ca statul să sprijine investițiile în soluții de energie regenerabilă pentru a reduce costurile de încălzire ale serelor.
El sugerează acordarea unor credite garantate de stat pentru investiții în tehnologii moderne, precum pompe de căldură sau parcuri fotovoltaice.
De exemplu, pentru o seră de 7.000 mp, costul total al unui sistem de încălzire ajunge la un milion de euro. Printr-un plan de împrumut pe termen lung, fermierii pot accesa fonduri pentru implementarea acestor tehnologii eficiente.
Care e impactul serelor mari asupra producției?
Măglaş subliniază că o seră de 8.000 mp produce anual între 250 și 300 de tone de tomate. În contextul în care România ar avea nevoie de mai multe astfel de sere pentru a satisface necesarul de producție, statul trebuie să continue să sprijine investițiile în acest sector, în special în ceea ce privește costurile energetice.
E nevoie de sprijin continuu pentru fermieri
Cosmin Măglaş consideră că statul trebuie să susțină în continuare fermierii, în special pentru investițiile în sere, și să asigure facilități pentru reducerea costurilor energetice.
Aceste măsuri contribuie la creșterea producției locale de alimente procesate și ajută România să își reducă dependența de importuri.