- România exportă grâu prin Constanța, în ciuda recoltei slabe.
- Producția de porumb scade cu 50% în 2024–2025.
- Floarea-soarelui are -40% la exporturi.
- Exportul de grâu și rapiță scade cu 10-12%.
- România rămâne lider între exportatorii din UE.
- Exporturile UE de grâu cresc de la 26,5 la 34 mil. tone.
- Estimare/2026: Producția globală de grâu atinge 808,5 mil. tone.
- USDA estimează consum global în creștere la 808 mil. tone.
- Comerțul internațional cu grâu urcă la 213 mil. tone.
- India și China rămân consumatori dominanți.
- USDA: Rusia, Ucraina și Nordul Europei sunt cele mai afectate de secetă.
Închidem un sezon agricol greu, dominat de secetă, dar cu performanțe neașteptat de bune la export.
Advertisment
România rămâne lider în rândul exportatorilor de cereale din Uniunea Europeană, chiar dacă recolta de porumb scade cu 50%, cea de floarea-soarelui cu 40%, iar grâul și rapița pierd peste 10%, anunță Cezar Gheorghe, fondator al Agricolumn.
În paralel, USDA estimează o producție globală record de grâu, peste 808 milioane de tone în sezonul 2025–2026 – și o revenire în UE, cu o creștere a producției de 11,4%.
Titlurile zilei
Cu toate acestea, seceta persistă în marile regiuni agricole, iar volatilitatea prețurilor și cererea prudentă din piețele mari impun noi strategii pentru fermierii și exportatorii români.
Ce spune Cezar Gheorghe, fondator, Agricolumn?
„Oportunitatea în acest moment, când transmiteți dumneavoastră, este una simplă. Să stea și să aștepte, pentru că avem parte de foarte mare volatilitate în acest moment. Cum ați spus și dumneavoastră, în acest moment seceta și căldura este la nivel european. Vom avea săptămâna aceasta circa 40 de grade temperatură, semn că aceste recolte bogate de grâu, cum ați spus, ar putea suferi unele scăderi. Pe de altă parte, trebuie să înțelegem un lucru. Mai sunt și alte origini care pot suplini la rândul lor. Mai sunt Statele Unite cu o producție bună. Anul acesta Canada ne prezintă deocamdată în prognoză 36 de milioane, Australia se vede și ea la orizont cu 31 de milioane și Argentina, firește, nu lipsește de la banchet căci are o producție de 20,7 milioane.
Rusia, în acest moment trebuie să știți că se duce către un nivel care îl vedeam acum câțiva ani și anume 81-83 de milioane de tone. Astfel că tot ceea ce trebuie să facă în aceleași fermierii, dacă n-au apucat nivelurile de preț din februarie, să mai aștepte, să observe căci volatilitatea este prezentă la fiecare pas. Nu mai vorbim de volatilitatea creată de ceea ce se întâmplă acum în regiunea Iranului, pentru că vedem cum efectiv cotațiile petrolului afectează parametrul logistic și efectiv creează distorsionări în lanțul de aprovizionare. Dar, una peste alta, în sezonul în care intrăm în șapte zile, trebuie să știm un lucru. România va genera din nou multă predictibilitate și sustenabilitate în ceea ce privește exportul de grâu, în primul rând. Sperăm că o va face și la orz, spre cum a făcut-o în sezonul precedent, pentru că are cea mai bună poziție logistică vis-a-vis de restul originilor și vorbim aici de porturile din Mediterana, vorbim de portul Odessa din Ucraina și de porturile rusești, astfel încât trebuie să acopere cererea care vine din Orientul Mijlociu, din Africa de Nord, din Africa Centrală și, de ce nu, chiar și din Asia, unde acolo este foarte bună pâine de mâncat, ca să-i spunem așa.
Pe de altă parte, nu suntem foarte fericiți și nu avem cum să fim, pentru că procesarea la România nu se ridică încă la randamentele pe care le-am dori cu toții, balanța agroalimentară este în continuare foarte dezechilibrată, avem pe anul 2024 un minus de peste 3,37 de miliarde de euro și acest lucru pune, să zicem, această problemă pe masă. Ce-i mai bine, să exportăm sau să procesăm? Eu vă spun un singur lucru, ne trebuie un pod financiar care să facă legătura între producția primară, procesare, distribuție și, firește, lanțul de retail pe absolut orice palier, orice segment din ceea ce cuprinde agribusiness-ul ca un tot. Și vorbim aici de cereale și oleaginoase, vorbim de legume fructe, vorbim de carne și lapte.
Pentru că numai așa putem securiza, în termeni foarte corect și coerent spus, hrana populației noastre, hrana României. Nu dorim sub nicio formă o dependență agroalimentară, dar pentru asta trebuie multe lucruri făcute și primul, pe care încă o dată îl susțin, este vorba de podul financiar care să faciliteze tranziția dinspre producție înspre procesare”, spune el.