Cezar Gheorghe, fondator AgriColumn: „Mercosur pune hrana în risc”

• România votează în favoarea acordului UE-Mercosur
• Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, se opune semnării acordului
• Barbu cere garanții suplimentare pentru fermieri

Este oficial: Uniunea Europeană confirmă semnarea tratatului cu Mercosur va avea loc la sfărșitul aceste săptămâni.
Fermierii europeni și chiar și cei din România nu au privit cu ochi buni încă de la început acordul comercial cu blocul sud-american, care permite intrarea în Uniunea Europeană a produselor din Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay fără taxe vamale. Uniunea Europeană susține o agricultură cât mai curată și o prducție de hrană mai sănătoasă. Şi România votează în favoarea lui, deşi Florin Barbu, ministrul Agriculturii, se opune.
“Prin acordul Mercosur, creăm o piață de 700 de milioane de oameni – cea mai mare zonă de liber schimb din lume. Mesajul nostru către lume este acesta: Parteneriatul creează prosperitate, iar deschiderea stimulează progresul.”, spune Ursula von der Leyen, președintele Comisii Europene.

Ce schimbă Mercosur pentru fermierii din România?
Ce spune Cezar Gheorghe, fondator AgriColumn, pentru Aleph Business?

În analiza lui, acordul deschide o competiție „inegală”, pentru că sistemele de producție pornesc din reguli diferite. El compară direct cele două modele și spune că în America de Sud se cultivă preponderent organisme modificate genetic, în timp ce Europa nu le folosește. Tot el indică diferențe mari la produsele de protecție a culturilor, cu „peste 3.600 de substanțe” permise acolo, și cu o normă de utilizare „de 12 kilograme pe hectar”, față de „cam un kilogram pe hectar” în UE. Pe costuri, pune în aceeași ecuație îngrășămintele mai ieftine din Brazilia, inclusiv din Rusia și Iran, în timp ce UE are restricții și intră și o taxă pe carbon din 1 ianuarie 2026. Ca exemplu concret, merge pe porumb și spune că în România costul urcă la „1.200–1.300 euro pe hectar”, față de „circa 500 euro pe hectar” în Mato Grosso, la același randament de referință de 8 tone, iar diferența de profit brut ajunge la „400–420 euro” versus „circa 80 euro” pe hectar.

Care este riscul pe siguranță și securitate alimentară?

Potrivit lui Cezar Gheorghe, riscul major nu este doar economic, ci și de standarde. El afirmă că, în UE, cadrul de siguranță alimentară este construit pe Legea 178/2002 și pe o anexă „de circa 1.200 de pagini” cu limite maxime pentru reziduuri și contaminanți, în timp ce, în America de Sud, „așa ceva nu există sub nicio formă” la același nivel. Din această diferență, trage concluzia că „siguranța alimentară este pusă grav în pericol”. În plan de securitate alimentară, avertizează că România ajunge, „printr-o tranziție lentă, dar dureroasă”, să depindă de import, în timp ce fermele mici dispar, apoi intră sub presiune fermele mari, procesarea și zootehnia, iar pe lanț se lovesc depozitarea, logistica și fluxurile prin Portul Constanța. În plus, pune accent pe impactul social și spune că există „750.000 de angajați în agricultură” și că „21% din populație” este implicată în acest sector, iar o astfel de presiune accelerează depopularea mediului rural.

Ce este de făcut, în scenariul lui Cezar Gheorghe?

În opinia lui, soluția corectă începe cu „principii egale” de competiție, nu cu reguli diferite pentru jucători diferiți. El spune că, dacă se invocă liberul schimb, atunci condițiile trebuie să fie comparabile, inclusiv la restricții și costuri, iar altfel România nu are „cu ce” să fie competitivă. Referitor la poziționarea României, susține că decizia de susținere a acordului se ia „fără o consultare prealabilă” cu fermierii și că ministrul Agriculturii nu poate influența esențial traiectoria, cât timp acordul intră în vigoare pe o procedură accelerată. În același timp, pune acordul într-un cadru geopolitic mai larg și afirmă că Europa intră într-un „triunghi” de presiune, cu Mercosur, Ucraina și SUA, în timp ce noua Politică Agricolă Comună reduce și politizează subvențiile.