Ce urmează pentru agricultură? Cezar Gheorghe, fondator AGRIColumn: Agricultura României promite extrem de multe în acest sezon care urmează și cu siguranță cel puțin grâul, rapița și orzul vor avea valențe superioare, net superioare, aș putea spune, față de sezoanele precedente

• Temperatura medie diurnă a aerului va fi cuprinsă între 5 și 14°C.
• Valorile sunt apropiate de normele climatologice.
• Regimul pluviometric va fi excedentar în zonele sudice și estice.
• În restul teritoriului va fi în general temperatură deficitară.
• Orzul și grâul de toamnă sunt în fazele de formare a frunzei a treia.
• Rapița parcurge dezvoltarea aparatului foliar și creșterea tulpinii.
• Se recomandă semănatul culturilor de primăvară.

Vine primăvara în agricultură. Conform Administrației Naționale de Meteorologie, temperatura medie diurnă a aerului se va situa între 5 și 14 grade celsius, iar regimul pluviometric va fi excedentar în regiunile sudice și estice.

Variațiile influențează direct procesele de creștere și dezvoltare ale culturilor agricole, ceea ce impune fermierilor adaptări strategice pentru a menține productivitatea. Ce urmează pentru agricultură?

Ce urmează Cezar Gheorghe, fondator AGRIColumn, pentru Aleph Business?

Cum influențează actualele condiții meteorologice planurile de semănat și lucrările agricole?

„Să știți că trebuie să fim zâmbitori, că avem tot potențialul pozitiv în acest sezon, în acest moment. Și cum bine ați spus, regimul pluviometric este extrem de permisiv pentru vegetația plantelor, în special pentru culturile de toamnă, în special pentru cele care au pucat să fie însămânțate până în acest moment, ne referim la culturile de primăvară. Să știți că agricultura României promite extrem de multe în acest sezon care urmează și cu siguranță cel puțin grâul, cel puțin rapița și orzul vor avea valențe superioare, net superioare, aș putea spune, față de sezoanele precedente.

Deci, dacă și aprilie va continua să aibă regimul acesta de precipitații normale, cum suntem noi obișnuiți în România, nu văd nicio problemă în a genera peste 12 milioane de tone de grâu, peste 2,7 milioane de tone de rapiță, o valoare istorică, aș putea spune, pentru România, dacă ne raportăm numai la sezonul precedent unde am avut doar 1,1 milioane de tone și aproape 3 milioane de tone de orz.

Lucrurile stau bine, porumbul, da, într-adevăr, a avut, să zicem, o scădere foarte mare în ceea ce privește suprafața lui, doar 1,75 milioane de hectare, dar oamenii care însămânțează porumb sunt cu siguranță profesioniști care au irigații și sisteme de irigații și vor putea genera, la un nivel nominal, să spunem, grupurile acestea de fermieri mari, circa 11 milioane de tone, lucru ce ne asigură și consumul intern și excedentul de export, pentru că România, da, într-adevăr, exportă porumb”, spune el.

Ce măsuri adoptați pentru a contracara deficitul de precipitații prognozat în anumite regiuni?

„Nu au ce să facă, totul ține de rezerva de apă din sol și de regimul termic, pentru că și acesta este un aspect extrem de important. Linia care conduce până la final de luna mai, să spunem așa, indică temperaturi normale pentru România. Deci, în mod practic, câteva precipitații și în aceste zone vor putea sta, să zicem, pe o cultură care va livra randamente normale pentru zona lor de afluire, ca să spunem așa. Este adevărat, nimeni nu poate să fie, să zicem, 100% fericit pe întreg teritoriul României.

Avem o suprafață mare agricolă și, logic, că trebuie să avem și zone în care lumea nu va fi extrem de fericită sau culturile nu vor da randamente, să zicem, scontate întotdeauna. Dar una peste alta trebuie să înțelegem că stăm foarte bine în acest moment și că avem un potențial foarte bun. E adevărat că nivelul prețurilor nu este unul tocmai fericit. Am avut un vârf în februarie, mulți l-au ignorat, mulți nu au putut să-l ia pentru că nu au avut încredere în ceea ce privește starea de vegetație și nivelul de precipitații, dar la un final este o vorbă care spune mai bine să ai ce să vinzi decât să n-ai ce să vinzi”, adaugă el.

Care sunt principalele provocări cu care vă confruntați în contextul schimbărilor climatice și cum vă adaptați la acestea?

„În primul rând trebuie să dezvoltăm infrastructura locală. Avem astăzi un producător de amidon situat în zona aproape dobrogeană, ca să o numim așa, care ar putea procesa circa 400.000 – 500.000 de tone de porumb pe an și problema lui este una de cadență a volumului care soosește acolo pentru că dacă avem, cum a avut anul precedent, zona secetoasă, nu a putut să aprovizioneze suficient și altfel nu a putut să livreze, dar amidonul și producerea de etanol ar fi minunată pentru România, nu am mai exporta porumb, circa 6 milioane de tone, cum facem în fiecare an.

Porumbul are trei utilizări, pentru hrana omului, pentru hrana animalelor și pentru mediul industrial. Mediul industrial ar trebui să ia amploare, să avem o infrastructură foarte bună formată din unități de procesare, ca să poată culege plusul de valoare pe care îl aduce această plantă minunată numită porumb”, continuă el.

Am văzut că amidonul este supranumit și “aurul alb” în agricultură și că grupurile industriale devin tot mai interesate de porumbul românesc. Ce trebuie făcut ca România să devină un furnizor puternic de amidon?

„Dacă ceva nu va merge bine, vă spun eu ce ar trebui să facem. În primul rând, dacă ceva nu va merge bine, ar fi căldura aceea sufocantă pe care cu toții o așteptăm în luna iulie. Dar să știți că ni se aplică nu numai nouă, ci pe întreg teritoriu european și la nivel de America de Nord. Se va întâmpla fix același lucru dacă e să se întâmple la noi. Nu avem ce face în acel moment, degeaba irigi în acel moment, pentru că pământul a prins o crustă și la peste 35 de grade apa se evaporă exact cum atinge solul.

Deci nu face absolut nimic. La peste 35 de grade plantele mor. Mai mult de 8-10 zile expuse în aceste călduri. Sperăm doar ca ele să stea în vegetație normală și să poată fi recoltate în timp util astfel încât să se diminueze pagubele care ar fi asociate cu această căldură care inevitabil, invariabil, în fiecare an sosește. Nu numai la noi în România”, conchide el.