Ce arată primele date oficiale cu privire la producţia de vin de la nivel mondial în 2024: România are a doua cea mai dramatică scădere de producţie din Europa, după Franţa, cu un declin de 20%. Jucătorii spun că încălzirea globală schimbă mersul lucrurilor

• În 2024, România produce 3,7 milioane de hectolitri de vin, dar înregistrează o scădere semnificativă a producției, scrie ZF.
• Schimbările climatice determină recolte mai devreme și modifică gustul vinului.
• Consumul de vin scade, în special al vinului roșu, din cauza preferințelor pentru băuturi cu alcool mai scăzut.

În 2024, România produce 3,7 milioane de hectolitri de vin, ceea ce o plasează pe locul 12 în lume și pe locul 6 în Europa. Totuși, piața românească înregistrează o scădere semnificativă a producției, cu a doua cea mai mare scădere din Europa, după Franța, cu un declin de 20%, scrie ZF.

În ultimii cinci ani, scăderea producției este de aproximativ 10%. Deși România este un mare producător de vin, cu o cotă de 1,6% din producția globală, tendința de scădere continuă a producției ar putea afecta această poziție. În perioada 2019-2024, majoritatea celor mai mari 20 de producători de vin înregistrează scăderi de producție.

Care e impactul schimbărilor climatice?

Schimbările climatice au un impact semnificativ asupra producției de vin. Temperaturile ridicate și fenomenele extreme, precum grindina, afectează recoltele, în special în sudul României. În urma încălzirii globale, recoltele de struguri sunt tot mai devreme, unele au loc în august în loc de octombrie. Acest lucru influențează gustul vinului, iar producătorii trebuie să se adapteze constant la aceste schimbări.

Care sunt provocările pentru producători?

Seceta este un alt factor important care afectează producția din 2024. De exemplu, la crama Bauer, din cauza secetei, producția este mult mai mică decât în anii anteriori, iar unele vinuri nu pot fi produse din cauza lipsei de cantitate și a coacerii necorespunzătoare a strugurilor.

Vremea rămâne un factor imprevizibil în agricultură, iar chiar și cu investiții în irigații și protecție împotriva grindinei, culturile nu sunt complet protejate.

Care sunt schimbările în consumul de vin?

Piața vinului se confruntă și cu o schimbare a preferințelor consumatorilor. Mulți consumatori preferă acum băuturi cu un conținut de alcool mai redus, iar vinul pierde teren în fața altor băuturi.

În România, consumul de vin roșu scade semnificativ, în timp ce cel de vin alb crește.

Tinerii consumă mai puțin alcool, sunt mai puțin atrași de vin și îl consideră mai complex decât alte băuturi. Schimbările climatice contribuie și ele la această tendință, iar vinul roșu devine mai greu de consumat din cauza concentrației alcoolice crescute.

Care sunt provocările pieței?

Pe lângă schimbările de gust și preferințe, instabilitatea politică și economică afectează piața locală. În fața acestor schimbări, producătorii de vin trebuie să se adapteze și să caute noi abordări pentru a se menține competitivi. Unul dintre obiectivele principale este creșterea exporturilor, care rămân sub 5% din producția totală. Totuși, producătorii sunt optimiști în privința viitorului vinului de calitate și consideră că va rămâne o băutură importantă pe mesele consumatorilor, dacă se fac ajustările necesare.