Bogdan Cernescu, BCR: Finanţăm bilanţurile traderilor de inputuri, astfel încât ei să poată extinde finanţarea respectivă în mod capilar la nivelul jucătorilor din zona agricolă

• Cernescu, BCR: Fermierii au potențial mare, dar sunt greu de finanțat direct; băncile lucrează prin traderi de inputuri.
• Cernescu, BCR: Fermele mari devin parteneri bancari viabili odată cu dezvoltarea capacității de management.
• Cernescu, BCR: Agricultura crește, dar are nevoie de irigații și investiții pe întreg lanțul valoric.

Fermierii reprezintă un segment cu potenţial major pentru sectorul bancar, dar accesarea acestuia rămâne o provocare, potrivit lui Bogdan Cernescu, managing director şi head of corporate banking în cadrul BCR.

Ce spune Bogdan Cernescu la ZF Bankers Summit 2025?

„Pentru mine este un value pool interesant, dar foarte greu de accesat într-un mod extrem de eficient. Pe de altă parte, suntem implicaţi în tranzacţii cu traderii de inputuri. Finanţăm bilanţurile traderilor de inputuri, astfel încât ei să poată extinde finanţarea respectivă în mod capilar la nivelul jucătorilor din zona de farming”, spune Bogdan Cernescu la ZF Bankers Summit 2025, ziua 1.

Ce mai spune Bogdan Cernescu?

• Nu poţi să te duci la fiecare fermier, şi atunci îl finanţezi pe traderul de inputuri, ca el să se ducă acolo. Sunt şi traderi de inputuri în piaţă care au ridicat sindicalizări. Sindicalizări care nu sunt mici din perspectiva volumului. Pe de altă parte, pe măsură ce ferma creşte — 1.000 de hectare, 2.000 de hectare —, pe măsură ce capacitatea de management financiar începe să funcţioneze, şi acei clienţi sunt mult mai atenţi la modul în care gestionează finanţele şi la modul în care înţeleg să comunice cu banca, evident devin parteneri de discuţie pentru o bancă aşa cum suntem noi.

• Agricultura depinde de meteo, s-au făcut prea puţini paşi în direcţia construirii unor sisteme de irigaţii eficiente. Dar, pe de altă parte, vedem o agricultură care creşte. Şi vedem, în acelaşi timp, o nouă etapă de consolidare a proprietăţii, care va duce la exploataţii mai mari. Iar exploataţiile mai mari înseamnă o abordare diferită: înseamnă scară, înseamnă apetit pentru investiţii. Dar nu e suficient să te duci la fermă, trebuie să te uiţi apoi pe lanţul valoric, să înţelegi ce este de făcut acolo, astfel încât să începi să procesezi.

• Vor exista întotdeauna grupuri internaţionale mari care îşi gestionează trezoreria centralizat. Pe măsură ce aceste grupuri se dezvoltă, băncile din România vor face ceea ce ştiu să facă, inclusiv în contextul globalizării şi al activităţii bancare.

• Pe de altă parte, există mulţi actori în economie. Dacă ne uităm atent la economia românească, sunt probabil până la 700 de companii care au o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro. Dar sunt şi jucători care cresc, atât cu finanţare bancară, cât şi cu acces la fonduri naţionale sau europene. Fac asta de cel puţin 10 ani şi continuă să o facă pentru că au învăţat cum să gestioneze astfel de proiecte cu finanţare complexă. Iar noi vedem în continuare interes în această zonă.

• În industrie, fie că este vorba de piaţa energiei, de agricultură sau de tot ce înseamnă procesarea pe lanţul valorii din agricultură, vedem nişte paşi ambiţioşi în zona automotive. Să nu uităm că, la Craiova, Ford Otosan produce două modele şi a lansat în România un model comercial pe care l-a transferat din Turcia. Noi finanţăm. Suntem implicaţi în industria auto pe zona de first tier şi second tier. Partea interesantă în zona auto este că există acel mod dual de a privi lucrurile şi acolo poţi dezvolta şi componente de apărare. Există cerere, lucrurile funcţionează.

• Trebuie în continuare găsite instrumentele astfel încât, dincolo de zona aceasta de mid-corp şi large-corp, să susţinem în continuare şi partea de IMM pur să crească.