- România are premise naturale și strategice solide pentru a transforma agricultura într-un motor de creștere economică sustenabilă, scrie ZF.
- Transformările din sectorul agricol, susținute de fondurile europene și integrarea în piața UE, duc la creșteri spectaculoase ale producției și exporturilor.
- Pentru a-și valorifica pe deplin potențialul, agricultura românească trebuie să depășească provocările legate de fragmentarea terenurilor, infrastructura deficitară și tehnologiile învechite.
Anul 2025 se conturează ca un an promițător pentru agricultura românească. Recoltele bune și veniturile în creștere anunțate pentru perioada următoare creează un context favorabil, care pare să susțină încrederea în acest sector. Însă temelia încrederii merge dincolo de rezultatele imediate, vreme sau instabilitățile structurale, cum ar fi fragmentarea terenurilor, infrastructura deficitară, vulnerabilitatea climatică sau dezechilibrul balanței comerciale. România deține atuuri autentice în sectorul agroalimentar și, mai important, o nevoie stringentă de a le valorifica eficient, scrie ZF.
Advertisment
Care sunt avantajele naturale?
Baza naturală a agriculturii românești este incontestabilă și bine documentată în Planul Național Strategic: aproximativ 60% din suprafața țării este teren agricol, față de o medie europeană sub 40%.
Solurile fertile, diversitatea climatică și accesul la resurse de apă pentru irigații contribuie semnificativ la acest potențial.
Titlurile zilei
În plus, România se evidențiază prin emisii scăzute și utilizare redusă a substanțelor chimice, la niveluri semnificativ mai mici decât media UE.
Ce urmează pentru agricol: de la tradiție la modernizare
Principalul argument pentru agricultura ca sector strategic îl reprezintă capacitatea de transformare. Schimbările din agricultură sunt reale, chiar dacă ritmul și coerența acestora pot fi îmbunătățite. Tendința este totuși clară și ireversibilă.
Adoptarea regulilor europene și finanțările disponibile după aderarea la UE au un impact major. În cei 18 ani de apartenență, România atrage peste 40 de miliarde de euro în agricultură.
Producția agricolă ajunge la 22,2 miliarde de euro în 2023, de zece ori mai mult decât în 2007 și clasează România între cele mai productive țări din UE, alături de Franța, Germania și Italia.
În ultimele șase luni din 2024, România devine cel mai mare exportator de cereale din UE, cu 5,1 milioane de tone, aproape o treime din totalul comunitar, și depășește chiar și Franța. Această performanță a fost posibilă prin diversificarea piețelor și păstrarea relațiilor comerciale tradiționale, în special cu Orientul Mijlociu.
Tinerii fermieri susțin tranziția agriculturii românești către durabilitate și competitivitate
Transformarea sectorului se bazează tot mai mult pe două direcții: competitivitate și durabilitate. Fermierii, autoritățile și consumatorii încep să fie aliniați cu aceste obiective.
România s-a clasat pe locul cinci în UE în 2023 în privința interesului tinerilor fermieri pentru soluții ecologice și durabile. Totuși, transferul între generații rămâne problematic: aproape jumătate dintre fermierii români au peste 65 de ani, conform Eurostat, ceea ce subliniază nevoia unui sprijin mai activ pentru tineri.
E nevoie de modernizare
Deși agricultura contribuie semnificativ la PIB și angajează 23% din forța de muncă – cel mai ridicat procent din UE – există dezechilibre majore. România înregistrează în 2024 un deficit comercial agroalimentar de peste 2,5 miliarde de euro.
Este necesară o tranziție accelerată spre utilizarea pe scară largă a tehnologiilor moderne, dezvoltarea infrastructurii de stocare, transport și procesare, pentru a reduce exportul de materii prime ieftine și a crește ponderea produselor procesate, cu valoare adăugată.