Octavian Bădescu, economist și antreprenor: Capitalul este un animal sperios

• Indicele PMI al BCR coboară la 48,7 puncte în octombrie 2026, de la 50,9 în septembrie, după trei luni consecutive de îmbunătățire a condițiilor din industrie.
• Ciprian Dascălu, economist-șef BCR, estimează că 2026 poate deveni al patrulea an consecutiv de scădere a producției industriale din România.
• Octavian Bădescu spune că inflația și incertitudinea descurajează investițiile și avertizează că firmele cu marje mici au puțin spațiu pentru absorbția scumpirilor.

Industria prelucrătoare îți poate pune bugetul sub presiune: fabricile pierd comenzi, dar suportă costuri mai mari. Indicele PMI al BCR coboară sub pragul de 50 de puncte în octombrie, semnalul unei deteriorări a condițiilor de afaceri. Octavian Bădescu, economist și antreprenor, explică la Aleph Business cum influențează inflația și incertitudinea deciziile de investiții.

Industria prelucrătoare revine în contracție în sondajul PMI

PMI ajunge la 48,7 puncte în octombrie 2026, față de 50,9 în septembrie. Scăderea comenzilor noi și a producției determină deteriorarea, potrivit analizei BCR publicate de Erste Group. Comenzile pentru export se reduc, de asemenea, semnul unei cereri mai slabe atât în țară, cât și pe piețele externe.

Indicatorul este calculat de S&P Global pentru BCR. O valoare sub 50 semnalează înrăutățirea condițiilor față de luna precedentă; nivelul indicelui nu reprezintă procentul cu care scade producția. Sondajul semnalează și o creștere modestă a numărului de angajați în octombrie, pentru a treia lună consecutivă.

Separat de această evoluție lunară, Ciprian Dascălu, economist-șef BCR, estimează că 2026 poate marca al patrulea an consecutiv de contracție a producției industriale. Analiza băncii vede un posibil sprijin din investițiile europene în apărare și infrastructură, dar participarea României la redresare rămâne incertă.

Incertitudinea ține capitalul la distanță, spune Bădescu

„Capitalul este un animal sperios”, spune Octavian Bădescu despre reacția investitorilor la incertitudine. În explicația sa, perspectiva unor taxe suplimentare și instabilitatea regulilor pot amâna atât investițiile, cât și consumul.

Economistul critică și presiunea pe care nevoia de finanțare a statului o exercită, în opinia sa, asupra sectorului privat. „Nu mai ai nici atâtea lichidități, pentru că statul în foamea lui de bani acumulează sub diverse forme, cât mai mult.”

Poți urmări argumentul fiscal și în analiza Aleph Business cu Octavian Bădescu despre taxe și datoria publică.

Industria prelucrătoare resimte presiunea asupra rentabilității

Bădescu spune că, pe fondul scumpirilor, „este foarte greu și să te mai duci cu investițiile ca să produci mai mult”. El pune în centrul calculului rentabilitatea reală, adică rezultatul ajustat cu inflația.

Într-un exemplu ipotetic, un câștig nominal de 10% și o inflație de 10% înseamnă randament real zero. Primești mai mulți bani, dar suma obținută păstrează aceeași putere de cumpărare.

Pentru o fabrică, problema apare atunci când cheltuiește astăzi pentru un proiect ale cărui venituri apar peste unul sau doi ani. În evaluarea invitatului, incertitudinea asupra costurilor și cererii face această decizie mai dificilă.

Industria prelucrătoare transferă o parte din scumpiri în prețurile de vânzare

Producătorii raportează presiuni din energie, combustibil, transport și materii prime. O parte din costurile suplimentare este transferată în prețurile de vânzare, într-un ritm mai moderat decât scumpirea intrărilor.

Capacitatea unei firme de a absorbi aceste creșteri depinde, în explicația lui Bădescu, de marja de profit. „În cele din urmă, tot către consumatorul final se va duce în prețuri”, estimează economistul.

Pentru tine, presiunea poate apărea în prețul produselor cumpărate. Amploarea transferului depinde însă de situația fiecărei companii și de cât poate suporta cererea.

Bădescu propune indexarea veniturilor după masa monetară

Octavian Bădescu propune o legislație prin care „indexările de prețuri, indexările de salarii, indexările de pensii, să se facă proporțional cu creșterea masei monetare comunicată de BNR”.

Invitatul leagă pierderea puterii de cumpărare de distribuția inegală a banilor suplimentari din economie. În viziunea sa, veniturile celor care muncesc sau își asumă riscuri ar trebui să țină pasul cu dinamica monetară.

Pentru firmele din industria prelucrătoare, o asemenea formulă ar lega evoluția salariilor și a prețurilor de același reper. Masa monetară și inflația de consum rămân însă indicatori diferiți: prima descrie banii și instrumentele lichide din economie, a doua măsoară evoluția prețurilor unui coș de bunuri și servicii.