Adrian Negrescu, manager, Frames: Salariul mediu net din România nu reflectă realitatea din economie

• Adrian Negrescu, managerul Frames, consideră că salariul mediu net de 5.688 de lei nu reflectă veniturile majorității angajaților, în timp ce inflația de 6,6% din septembrie 2026 continuă să afecteze puterea de cumpărare.
• Reducerea taxării muncii poate reprezenta o soluție pentru creșterea veniturilor nete, însă economistul propune mai întâi evaluarea impactului asupra companiilor și salariaților, pentru a stabili dacă măsura poate susține economia.
• Majorarea valorii tichetelor de masă poate completa veniturile angajaților și poate stimula consumul, pe fondul scumpirilor care limitează eficiența beneficiilor salariale actuale.

„Nu reflectă realitatea din economie”, spune Adrian Negrescu, managerul Frames, despre salariul mediu net din România. Economistul consideră că veniturile prezentate în statisticile oficiale nu ilustrează situația financiară a majorității angajaților și atrage atenția asupra pierderii puterii de cumpărare. Declarațiile vin în contextul în care inflația ajunge la 6,6% în septembrie 2026, iar salariul mediu net scade la 5.688 de lei în august. Negrescu propune analizarea reducerii taxelor pe muncă și majorarea valorii tichetelor de masă pentru susținerea veniturilor și a consumului.

Negrescu contestă relevanța salariului mediu net

Salariul mediu net ajunge la 5.688 de lei în august 2026, cu 132 de lei sub nivelul din iulie, potrivit datelor INS. Comparativ cu august 2025, veniturile salariale cresc nominal cu 5,6%, însă economistul Adrian Negrescu consideră că această medie nu reflectă situația majorității angajaților.

„Salariul ăsta mediu net, pe care îl vedem, promovat de Institutul Național de Statistică, nu reflectă realitatea din economie”, afirmă managerul Frames.

Potrivit estimărilor prezentate de acesta, doar aproximativ 1,2 milioane dintre cei peste cinci milioane de angajați din România câștigă mai mult de 5.000 de lei lunar.

Negrescu susține că, în numeroase industrii, veniturile se situează mai degrabă între 3.500 și 4.000 de lei, ceea ce evidențiază diferențele dintre câștigurile salariale.

Statisticile oficiale arată și decalaje importante între sectoare. În programare și consultanță IT, salariul mediu net ajunge la aproximativ 13.000 de lei, în timp ce în extracția petrolului și gazelor se situează la 11.760 de lei.

Inflația reduce puterea de cumpărare a angajaților

Creșterea nominală a salariilor nu reușește să compenseze integral scumpirile. În august 2026, câștigul salarial mediu net avansează cu 5,6% față de aceeași lună din 2025, în timp ce prețurile de consum cresc cu 6,2%.

Puterea de cumpărare a salariului mediu este astfel erodată de inflație, iar câștigul salarial real scade cu aproximativ 0,5% față de anul precedent.

Presiunea continuă și în septembrie, când rata anuală a inflației urcă la 6,6%, de la 6,2% în august. Datele salariale pentru septembrie nu sunt încă disponibile în materialul analizat.

„Iar faptul că scade de pe urma inflației, e o realitate”, spune Negrescu despre puterea de cumpărare.

Economistul atrage atenția în special asupra angajaților cu venituri reduse. El apreciază că persoanele remunerate cu salariul minim au suferit pierderi importante ale puterii de cumpărare în ultimii doi ani, pe fondul creșterii prețurilor.

Economistul pune accent pe veniturile reale

Întrebat ce majorare salarială ar trebui negociată pentru a obține un câștig real, Adrian Negrescu consideră că răspunsul nu poate fi redus la un procent aplicat tuturor angajaților.

„O majorare fără număr, aș spune acum”, afirmă acesta.

Economistul subliniază că nivelul salariilor depinde și de competitivitatea companiilor, iar o simplă indexare a veniturilor cu inflația nu rezolvă toate problemele pieței muncii.

În opinia sa, discuția trebuie extinsă către povara fiscală suportată de angajați și angajatori, deoarece diferența dintre costul total al muncii și venitul net influențează banii disponibili pentru consum.

Negrescu consideră că măsurile economice trebuie să urmărească îmbunătățirea veniturilor reale, nu doar creșterea sumelor exprimate nominal în lei.

Negrescu propune analizarea taxelor pe muncă

Una dintre principalele soluții indicate de Adrian Negrescu este evaluarea posibilității de reducere a taxării muncii.

Economistul susține că autoritățile ar trebui să realizeze un studiu pentru a determina dacă o fiscalitate mai redusă poate avantaja mediul de afaceri și poate lăsa angajaților venituri nete mai mari.

În această perspectivă, efectele unei eventuale reduceri a taxelor trebuie analizate atât din punctul de vedere al companiilor, cât și al salariaților.

Negrescu atrage atenția asupra diferenței dintre salariul net primit de angajat și costul total suportat de angajator, pe care îl consideră un obstacol în creșterea veniturilor disponibile.

Totuși, el nu prezintă reducerea taxelor ca pe o soluție cu rezultate garantate, ci propune o analiză a efectelor economice înaintea adoptării unor măsuri.

O eventuală diminuare a poverii fiscale ar putea susține puterea de cumpărare, în condițiile în care veniturile suplimentare ar rămâne la dispoziția angajaților.

Tichetele de masă pot susține relansarea consumului

Pe lângă reducerea taxării muncii, Adrian Negrescu identifică și alte instrumente prin care angajații pot beneficia de venituri disponibile mai mari.

„Tichetele de masă, care pot deveni un beneficiu salarial semnificativ, dacă le crește valoarea”, spune managerul Frames.

Economistul consideră că valoarea actuală a acestor beneficii limitează impactul lor asupra bugetelor personale, în condițiile în care prețurile alimentelor și ale altor produse continuă să exercite presiune asupra cheltuielilor gospodăriilor.

Prin majorarea valorii tichetelor, o parte dintre costurile de consum ale angajaților ar putea fi acoperite mai eficient.

Negrescu susține că autoritățile trebuie să analizeze mai multe soluții pentru creșterea veniturilor disponibile, fără să se limiteze exclusiv la majorarea salariilor.

„Trebuie doar să facem niște studii”, afirmă economistul.

În opinia sa, obiectivul principal trebuie să fie creșterea sumelor care rămân efectiv la dispoziția populației, deoarece consumul reprezintă unul dintre motoarele economiei românești.

Astfel, reducerea taxării muncii și îmbunătățirea beneficiilor salariale pot reprezenta alternative pentru protejarea puterii de cumpărare și susținerea cererii interne.