• Un studiu Schneider Electric estimează că sistemele de climatizare controlate cu AI pot reduce consumul de energie al clădirilor cu până la 22%, cu economii anuale între 13.600 și 49.000 de dolari.
  • Lucia Ene spune că, pentru clădirile care au deja BMS și infrastructură digitală de bază, investiția într-o astfel de soluție poate fi recuperată în aproximativ 1-3 ani.
  • AI-ul poate folosi datele deja disponibile din senzori și sistemele clădirii, iar beneficiile includ și mai puține intervenții de mentenanță, o durată de viață mai mare a echipamentelor și economii financiare recurente.

Inteligența artificială poate reduce cu până la 22% consumul de energie al unei clădiri de birouri sau al unui spațiu comercial, potrivit unui studiu Schneider Electric prezentat în material. Economiile estimate ajung între 13.600 și 49.000 de dolari pe an pentru fiecare clădire, însă scenariile analizate provin din Statele Unite, India și Australia și nu reprezintă o promisiune pentru orice clădire din România.

Lucia Ene, Head of Sales, Buildings and EU and Channels la Schneider Electric România, spune că investiția într-un astfel de sistem poate fi recuperată în aproximativ unu până la trei ani în cazul clădirilor care dispun deja de un sistem BMS și de infrastructură digitală.

AI-ul reduce consumul de energie al clădirilor

Sistemele bazate pe inteligență artificială ajustează în timp real încălzirea, răcirea și ventilația în funcție de numărul de persoane din clădire, condițiile meteo și modul în care funcționează echipamentele.

Titlurile zilei

Tineri Antreprenori revine cu ediția a 11-a și pune accent pe creșterea strategică a afacerilor

Studiul estimează că integrarea AI poate aduce economii suplimentare de 7,2%-12% chiar și față de sistemele inteligente de control deja instalate în multe clădiri. În scenariile favorabile, economia depășește 200 MWh anual.

Datele deja colectate de senzori și de sistemele de management ale clădirii sunt valorificate de AI pentru optimizarea consumului, fără ca infrastructura existentă să fie înlocuită integral.

Investiția se recuperează în până la trei ani

Perioada de recuperare diferă de la o clădire la alta. Ene indică trei elemente principale care influențează calculul.

„Dacă vorbim de recuperare a investiției, e sigur că depinde de trei factori.”

Este vorba despre dimensiunea clădirii, gradul existent de digitalizare și costurile anuale cu energia.

În cazul clădirilor care au deja un sistem BMS și o infrastructură digitală de bază, investiția poate avea un return on investment cuprins între unu și trei ani, potrivit experienței companiei.

AI-ul folosește infrastructura deja instalată

Adoptarea AI nu presupune automat schimbarea echipamentelor unei clădiri.

„Inteligența artificială nu înseamnă neapărat investiții masive în echipamente noi”, spune Ene.

În multe cazuri sunt utilizate informațiile deja disponibile din senzori, sistemele de încălzire, ventilație și climatizare și infrastructura de management a clădirii.

„Investiția este mai degrabă una în inteligență și optimizare decât în zona hardware.” spune acesta

Astfel, infrastructura digitală existentă este completată cu un nivel suplimentar de analiză și control, iar consumul este ajustat în funcție de condițiile reale din clădire.

Automatizarea reduce și costurile de mentenanță

Beneficiile nu se limitează la factura de energie. Ene indică reducerea intervențiilor de mentenanță, prelungirea duratei de viață a echipamentelor și menținerea confortului ocupanților drept efecte suplimentare ale sistemelor inteligente.

O parte dintre intervențiile asupra echipamentelor poate fi redusă prin folosirea datelor pentru identificarea mai rapidă a problemelor, iar durata de utilizare a instalațiilor poate fi prelungită.

În unele proiecte, valoarea produsă de aceste beneficii depășește chiar economia obținută direct din reducerea consumului de energie, potrivit reprezentantei Schneider Electric.

AI-ul reduce și emisiile clădirilor

Reducerea consumului produce și un efect asupra emisiilor. În scenariile prezentate în studiu, emisiile pot scădea cu până la 59.000 de kilograme de CO₂ pe an, echivalentul cantității absorbite de aproximativ 2.700 de copaci maturi.

Schneider Electric estimează că emisiile evitate prin utilizarea sistemului depășesc de peste 100 de ori propria amprentă asociată soluției AI. Compania subliniază că potențialul nu este limitat la clădirile foarte mari, ci există și pentru proprietăți sub 100.000 de metri pătrați.

Companiile transformă datele în economii recurente

Pentru Schneider Electric, valoarea AI în administrarea clădirilor vine din capacitatea de a utiliza mai eficient datele pe care sistemele existente le produc deja.

„Inteligența artificială nu trebuie privită ca un cost tehnologic, ci ca un instrument care transformă datele existente în economii financiare recurente.” spune Ene

Miza pentru proprietarii și administratorii clădirilor nu este astfel doar instalarea unei tehnologii noi. Costurile cu energia, mentenanța și utilizarea echipamentelor pot fi optimizate prin folosirea mai eficientă a infrastructurii digitale deja existente.