• Doar 25% dintre CEOs din România se declară foarte sau extrem de încrezători în creșterea veniturilor în următoarele 12 luni, față de 42% în 2025 și 51% în 2023.
• Companiile continuă să investească, însă 71% din investiții sunt finanțate din surse proprii, iar aproximativ 10% dintre firme se confruntă cu constrângeri financiare.
• Mădălina Meghișan spune că lipsa de predictibilitate și ritmul schimbărilor îi fac pe manageri mai prudenți, iar educația managerială devine importantă pentru decizii mai bine fundamentate.

Managerii români investesc, dar pierd încredere

Încrederea managerilor români în evoluția veniturilor scade la cel mai redus nivel din ultimii cinci ani. Doar 25% dintre CEO-ii din România se declară foarte sau extrem de încrezători că veniturile companiilor lor cresc în următoarele 12 luni, potrivit studiului PwC realizat pe baza răspunsurilor a 79 de directori executivi. În 2025, indicatorul ajungea la 42%, iar în 2023 la 51%.

În paralel, schimbările din organizații se accelerează, iar presiunea asupra angajaților și liderilor crește. Studiul Deloitte Global Human Capital Trends 2026 arată că o treime dintre angajați trec prin cel puțin 15 schimbări majore într-un an, în timp ce numai 27% dintre lideri consideră că organizațiile lor gestionează suficient de bine acest proces.

Incertitudinea reduce încrederea managerilor

Mădălina Meghișan, director de program la INDE MBA, BBS, consideră că scăderea încrederii nu indică automat o deteriorare severă a perspectivelor economice.

„Aș putea spune că aceste cifre indică mai degrabă incertitudinea și mai puțin pesimismul”, spune aceasta.

Evoluția trebuie privită însă în context. Deși încrederea managerilor scade, 57% dintre companii își majorează cota de piață în ultimii cinci ani, iar 52% se extind în sectoare noi.

Astfel, deciziile de business sunt influențate tot mai mult de incertitudinea privind evoluția pieței, chiar și în companii care continuă să crească.

Educația managerială susține deciziile

Schimbările rapide din tehnologie, finanțe și comportamentul consumatorilor îi determină pe manageri să își completeze competențele chiar și după ce ating poziții de conducere.

Meghișan spune că managerii care revin în programe de tip MBA caută să înțeleagă mai bine domenii precum finanțele, contabilitatea, negocierea sau marketingul.

„Educația managerială este foarte importantă și ajută managerii să ia niște decizii pe bază a unor analize concrete”, afirmă aceasta.

Miza se mută astfel de la simpla acumulare de informații către capacitatea de a interpreta date și de a lua decizii într-un mediu economic care se schimbă rapid.

Cererea influențează ritmul investițiilor

Meghișan arată că firmele pot pierde teren dacă reacționează prea târziu la apariția unor tehnologii sau concurenți noi.

Ea descrie situația unei companii mature care își păstrează clienții pentru o perioadă, dar nu investește suficient în tehnologie, în timp ce un concurent nou își îmbunătățește treptat produsul și îi câștigă cota de piață.

„Deci, da, cererea poate să impacteze aceste investiții, iar companiile ar trebui să aibă o predictibilitate atunci când investesc”, spune Meghișan.

În lipsa unei pregătiri anterioare, deciziile sunt luate sub presiunea crizei, ceea ce reduce timpul disponibil pentru analiză și crește riscul unor alegeri greșite.

Finanțarea limitează proiectele mari

Datele prezentate în discuție arată că 78% dintre companiile românești investesc, față de o medie de 86% la nivelul Uniunii Europene. Diferența devine însă mai vizibilă în structura finanțării.

„71% din investițiile lor sunt finanțate din surse proprii. Media europeană aici este de 66%”, spune Meghișan.

Aproximativ 10% dintre companiile românești se confruntă cu restricții financiare, aproape dublu față de media europeană. Această situație poate limita proiectele care necesită capital semnificativ, mai ales investițiile în tehnologii noi sau modele de business diferite.

În acest context, viteza și amploarea investițiilor sunt limitate de accesul mai dificil la finanțare, iar firmele se bazează într-o măsură mai mare pe propriul cash-flow.

Lipsa predictibilității crește prudența

Al treilea factor indicat de Meghișan este lipsa de predictibilitate. Atunci când evoluția pieței devine greu de estimat, companiile amână proiecte sau aleg variante mai prudente.

„E clar că managerii devin mai prudenți dacă nu pot estima suficient de bine evoluția pieței”, spune aceasta.

Problema nu este doar dacă o companie trebuie să investească, ci și în ce tehnologie sau direcție trebuie să aloce resursele. În acest punct, competențele manageriale devin importante pentru evaluarea alternativelor și construirea unor decizii bazate pe analiză, nu doar pe reacția la presiunea pieței.