• România are la dispoziție 16,6 miliarde de euro prin SAFE, iar analiza Frames și Factory 4.0 estimează că între 2,5 și 5 miliarde de euro pot rămâne în industria locală, în funcție de câtă producție reușesc companiile românești să păstreze în țară.
• Adrian Negrescu spune că principala condiție pentru ca fabricile românești să intre în lanțurile de furnizori din apărare este retehnologizarea, în condițiile în care România are doar 21 de roboți la 10.000 de angajați, față de aproximativ 219 media europeană.
• Industria dual-use poate lega producția civilă de cea militară, dar firmele au nevoie de acces mai simplu la finanțare, digitalizare, robotizare și forță de muncă specializată pentru ca România să nu rămână doar o piață de desfacere

SAFE poate accelera reindustrializarea României

România are la dispoziție 16,6 miliarde de euro prin programul SAFE pentru apărare și infrastructură duală, iar o parte importantă a mizei economice este reprezentată de producția care poate rămâne în țară. Din aproximativ 12,4 miliarde de euro destinate echipamentelor, analiza Frames și Factory 4.0 estimează că între 2,5 și 5 miliarde de euro pot ajunge în industria locală, în funcție de capacitatea companiilor românești de a intra în lanțurile de furnizori.

Adrian Negrescu, manager Frames, consideră că programul poate deveni un instrument de reindustrializare, dar avertizează că fabricile românești trebuie să reducă rapid decalajul tehnologic față de restul Europei.

Retehnologizarea decide accesul fabricilor la contracte

Negrescu spune că primul pas pentru companiile care vor să participe la noile lanțuri de producție din apărare este modernizarea capacităților existente.

„În primul rând să se retehnologizeze, pentru că la asta se referă totul”, spune acesta.

Diferența față de industria europeană rămâne mare. România are aproximativ 21 de roboți la 10.000 de angajați, față de o medie europeană de aproximativ 219, în timp ce Germania ajunge la 419 roboți.

„Pe degeaba avem banii ăștia la dispoziție, dacă firmele nu investesc în retehnologizare, în robotizare”, afirmă Negrescu.

În același timp, ponderea industriei în PIB scade la aproximativ 15%, de la 23,8% în 2015, iar peste 25.000 de locuri de muncă industriale dispar numai în acest an, potrivit datelor invocate în discuție.

Industria dual-use extinde producția locală

Negrescu susține că investițiile SAFE trebuie să creeze efecte dincolo de fabricile de armament. Modelul urmărit este unul apropiat de industria auto, unde un producător mare susține sute de furnizori locali.

El dă exemplul Dacia, care are peste 600 de furnizori în economia românească, și spune că o logică similară trebuie aplicată noilor investiții din apărare.

„Acest concept internațional de dual use pentru industrie, mi se pare excelent și de viitor pentru România”, spune Negrescu.

Fabricile pot produce astfel atât pentru piața civilă, cât și pentru industria de apărare, iar echipamentele, platformele logistice și tehnologia pot fi utilizate pentru mai multe tipuri de produse.

Potențialul programului este diminuat dacă cea mai mare parte a producției este realizată în afara României, iar economia locală rămâne doar o piață de desfacere.

Finanțarea limitează modernizarea IMM-urilor

Una dintre principalele probleme apare în zona companiilor mici și mijlocii. Negrescu spune că aproximativ 80% dintre firmele românești se află în zona IMM-urilor, iar multe dintre acestea sunt slab capitalizate și nu au resurse pentru investiții în digitalizare, logistică, robotizare sau sisteme ERP.

„De aici pleacă totul, de la finanțare”, spune managerul Frames.

El atrage atenția că majorarea creditării ajută în principal companiile deja bancabile, în timp ce pentru o mare parte din firme supraviețuirea financiară rămâne o problemă.

Accesul la modernizare este limitat de capitalizarea redusă a companiilor, deși România mai are la dispoziție fonduri europene importante care pot fi orientate spre tehnologie, inteligență artificială, cloud, digitalizare și robotizare.

Industria are nevoie de tehnologie și forță de muncă

Negrescu vede industria producătoare drept principalul sector care poate absorbi investițiile, mai ales în condițiile în care producția industrială scade cu 3,3% în primul semestru, iar tendința negativă persistă de mai mulți ani.

Companiile care produc subansamble, materii prime și alte componente pentru lanțurile industriale au nevoie de investiții rapide în digitalizare și robotizare.

În paralel, România trebuie să dezvolte forța de muncă necesară pentru industria modernă. Negrescu spune că există furnizori industriali, companii logistice și dezvoltatori software, dar numărul specialiștilor capabili să susțină tranziția către Industry 4.0 și 5.0 rămâne insuficient.

Statul trebuie să simplifice accesul la bani

Negrescu consideră că accesul la fondurile europene și la banii SAFE trebuie să devină mai simplu, astfel încât firmele să poată investi rapid.

El critică birocrația care însoțește finanțările europene și susține că există programe de dezvoltare despre care multe companii nici măcar nu știu.

„Ar trebui să democratizăm acest acces la banii europene”, spune Negrescu.

În opinia sa, experiența PNRR arată riscul concentrării unei ponderi prea mari a fondurilor în proiecte administrate de stat. Negrescu susține că o alocare mai mare către sectorul privat ar fi accelerat utilizarea banilor disponibili.

Pentru România, programul SAFE devine astfel mai mult decât o sursă de finanțare pentru apărare. Dacă producția locală crește, IMM-urile se retehnologizează, iar accesul la fonduri se simplifică, banii europeni pot susține o nouă etapă de industrializare. Dacă aceste condiții nu sunt îndeplinite, o parte importantă din valoarea economică poate rămâne în afara țării.