• Prețul mediu al unui apartament nou din București ajunge la 2.549 de euro/mp în august 2026, cu 27% peste nivelul de acum doi ani.
• Oferta de locuințe noi scade de la aproximativ 16.800 de unități în prima jumătate din 2025 la circa 13.000 în aceeași perioadă din 2026, în timp ce cererea rămâne ridicată în mai multe zone ale Capitalei.
• Despina Ponomarenco, președinte BREC, spune că autorizarea, costurile și ciclul lung de dezvoltare limitează oferta, iar în sectoarele 1 și 2 prețurile locuințelor noi depășesc 4.000 de euro/mp.

Oferta redusă împinge prețurile locuințelor în sus

Prețurile locuințelor noi din București continuă să crească pe fondul unei oferte mai reduse. În august 2026, prețul mediu al unui apartament nou ajunge la 2.549 de euro pe metru pătrat, față de aproximativ 2.000 de euro în urmă cu doi ani, ceea ce înseamnă un avans de 27%.

În același timp, oferta scade puternic. În prima jumătate din 2026 sunt disponibile aproximativ 13.000 de apartamente noi, față de circa 16.800 în perioada similară din 2025, adică aproape 3.800 de unități mai puțin.

Cererea menține presiunea asupra prețurilor

Scăderea ofertei nu duce automat la prețuri mai mari, dar cererea rămâne suficient de puternică pentru a susține creșterile.

În unele zone din București, raportul dintre cerere și ofertă crește vizibil. În Tineretului–Timpuri Noi, cererea raportată la ofertă avansează cu 15%, în Drumul Taberei cu 12%, în Băneasa cu 8%, iar în Aviatorilor cu 7%.

Piața nu caută cumpărători, ci cumpărătorii caută locuințe într-un context în care oferta se restrânge.

În acest context, prețurile sunt susținute de dezechilibrul dintre cerere și ofertă, iar fiecare unitate nouă disponibilă devine mai valoroasă.

Costurile și autorizarea încetinesc oferta nouă

Despina Ponomarenco, președinte BREC, explică faptul că piața rezidențială are unul dintre cele mai lente cicluri de producție din economie.

„Toată piața imobiliară are cel mai lent ciclu de producție din toată economia”, spune aceasta.

Un apartament nou presupune o succesiune de etape care se întind pe mai mulți ani: analiza terenului, negocierea și achiziția, dezvoltarea conceptului, autorizarea, finanțarea și construcția.

„Un apartament nou astăzi înseamnă, de fapt, o suită de decizii luate cu anii în urmă”, spune Ponomarenco.

În această perioadă, proiectele sunt afectate de întârzieri administrative și de costuri mai mari, ceea ce limitează ritmul în care locuințele noi ajung pe piață.

Prețurile reflectă mai mult decât costul construcției

Ponomarenco spune că nu există un singur „preț corect” al locuințelor, deoarece piața este influențată de cerere, ofertă și timpul necesar pentru dezvoltarea unui proiect.

„Nu există un preț corect. Există cerere și ofertă ca în orice domeniu”, afirmă aceasta.

Prețurile nu reflectă doar costurile cu terenul, materialele și manopera, ci și dificultatea de a construi într-un oraș în care autorizarea și dezvoltarea proiectelor durează mult.

În ultimii ani, costurile sunt amplificate de inflație, de scumpirea materialelor și de taxele mai mari.

Sectoarele 1 și 2 conduc clasamentul prețurilor

Diferențele dintre zonele Bucureștiului rămân mari.

În sectoarele 1 și 2, prețurile medii pentru locuințele noi depășesc 4.000 de euro pe metru pătrat. În sectoarele 3 și 6, media se situează în jurul valorii de 2.450 de euro pe metru pătrat.

Această diferență arată că piața rezidențială funcționează cu mai multe viteze, iar localizarea influențează puternic valoarea unei locuințe.

În zonele centrale și de nord, oferta limitată și cererea ridicată susțin prețuri mult mai mari decât în sectoarele cu o ofertă mai accesibilă.

Oferta redusă schimbă economia apartamentului

Piața rezidențială din București intră într-o perioadă în care oferta nouă devine tot mai greu de extins.

Ponomarenco arată că blocajele administrative, lipsa unui cadru urbanistic actualizat și creșterea costurilor afectează ritmul construcțiilor.

În aceste condiții, locuințele noi sunt aduse pe piață într-un ritm mai lent, iar presiunea pe prețuri se menține atât timp cât cererea rămâne ridicată.

Creșterea de 27% în doi ani reflectă astfel nu doar costurile de construcție, ci și deficitul de ofertă și timpul lung necesar pentru transformarea unui teren într-un apartament disponibil pentru cumpărare.