• Economia României încetinește, iar puterea de cumpărare intră pe o tendință de scădere, cu riscul să ajungă la finalul lui 2026 aproape de nivelul din 2021.
• Aproximativ 20% din populație, circa 3,6 milioane de persoane, se declară prosperă, în timp ce mediul rural, pensionarii și persoanele cu acces redus la educație rămân în urmă.
• Recesiunea amplifică neîncrederea în economie, stat și viitor, iar Iulian Stănescu spune că dorința de emigrare se extinde tot mai mult și către clasa de mijloc și cea superioară.

Crypto intră în sistemul financiar tradițional

Piața crypto trece de la o etapă dominată de speculație și promisiuni de înlocuire a sistemului bancar la una în care băncile și investitorii instituționali adoptă tot mai multe produse bazate pe active digitale. În 2026, instituțiile financiare folosesc crypto pentru tranzacționare, plăți, custodie, stablecoins și tokenizare, iar produsele reglementate devin principala cale de acces pentru investitorii mari.

Felix Crișan consideră că influența crypto asupra sistemului financiar tradițional este mai mare decât influența inversă, deoarece băncile preiau tehnologii și modele de utilizare care apar inițial în ecosistemul crypto.

Crypto schimbă sistemul financiar tradițional

Felix Crișan spune că instituțiile financiare tradiționale adoptă treptat tehnologii și concepte care apar inițial în zona crypto.

Potrivit lui, competiția obligă băncile să analizeze produsele și serviciile crypto pe care utilizatorii le adoptă și să preia o parte dintre funcționalitățile acestora.

„Adopția de concepte și de tehnologii și de interacțiuni care vine din crypto în partea tradițională financiară este mult mai mare decât invers”, spune Felix Crișan.

În opinia sa, utilizatorii apreciază în special instrumentele financiare simple, rapide și ușor de folosit, iar sistemul bancar răspunde acestei presiuni competitive.

Băncile intră tot mai mult în piața crypto

În 2026, băncile nu mai tratează crypto doar ca pe o alternativă externă sistemului financiar.

Instituțiile intră pe piață prin produse reglementate, tranzacționare spot, custodie și alte servicii asociate activelor digitale. În același timp, investitorii instituționali preferă tot mai mult expunerea prin vehicule reglementate, în locul accesului direct prin portofele crypto.

Această schimbare mută discuția de la întrebarea dacă activele crypto înlocuiesc băncile la întrebarea cât de mult crypto integrează băncile în propriile servicii.

Sistemul financiar păstrează instrumentele, dar își schimbă infrastructura

Crișan consideră că utilizatorii continuă să folosească instrumente familiare, precum cardurile sau aplicațiile de plată, însă infrastructura din spatele acestora se poate modifica.

El anticipează un sistem în care tehnologiile crypto susțin o parte din fluxurile financiare, chiar dacă experiența utilizatorului rămâne asemănătoare cu cea actuală.

„Probabil că vom vorbi mult mai mult de sistem financiar care are în spate niște crypto, poate bitcoin, poate alte lucruri și în față are aceleași instrumente”, spune Felix Crișan.

În această viziune, schimbarea nu elimină neapărat instrumentele tradiționale, ci modifică activele și tehnologia care le susțin.

Piața crypto recompensează tot mai mult produsele utile

Felix Crișan spune că perioada în care proiectele pot genera rapid câștiguri doar prin ICO-uri, NFT-uri sau volatilitate extremă începe să piardă din importanță.

El atrage atenția și asupra faptului că piața prezintă frecvent doar investitorii care câștigă, în timp ce pierderile multor participanți rămân mai puțin vizibile.

În opinia sa, următoarea etapă favorizează proiectele care oferă valoare reală utilizatorilor și produse care ating o adopție suficient de largă.

„Vor fi cei care vin cu adevărat și oferă o valoare pentru utilizatori și oferă produse care au o adopție suficient de largă”, afirmă Crișan.

Crypto pierde treptat statutul de produs separat

Pe măsură ce tehnologia se maturizează, diferența dintre produsele crypto și cele financiare tradiționale devine mai puțin importantă pentru utilizator.

Crișan consideră că oamenii aleg în final produsele care oferă valoare, siguranță și funcționalități utile, indiferent dacă acestea folosesc blockchain sau infrastructură financiară tradițională.

În același timp, el rămâne critic față de sustenabilitatea pe termen lung a actualului sistem financiar și consideră că acesta intră, la un moment dat, într-un proces amplu de transformare.

În această perspectivă, sistemele distribuite pot căpăta un rol mai mare, iar valoarea financiară se poate baza tot mai mult pe consensul participanților și mai puțin exclusiv pe mecanismele tradiționale ale monedelor emise de state.

ALEPH LA 5 ANI – Ce spune Iulian Stănescu

La cinci ani de Aleph Business, Iulian Stănescu spune că România câștigă o voce independentă și mai apropiată de media viitorului. El consideră că presa se mută tot mai mult spre smartphone și rețele sociale, iar Aleph Business aduce în peisajul public o voce „onestă, proaspătă și independentă”.