Cabernet Sauvignon, supranumit si regele strugurilor este al doilea cel mai plantat soi de struguri din lume (primul fiind un soi de struguri de masa din Japonia).
Avand o pielita groasa ii trebuie ceva mai multa caldura pentru a atinge un grad de coacere corespunzator, deci in zone cu climat moderat sau cald performeaza bine. In zone prea reci dezvolta arome excesiv de vegetale si ierboase.
Tehnic este o incrucisare de Cabernet Franc si Sauvignon Blanc si a mostenit de la ambii parinti ce era mai bun.
Produce vinuri intense d.p.d.v. culoare cu arome la fel de intense de fructe negre (coacaze negre, cirese negre), insotite de note de ardei gras, asparagus si menta. Vinurile sunt preponderent seci cu aciditate si taninuri pronuntate ceea ce califica Cabernet Sauvignon ca un vin cu potential de invechire.
Nivelul pronuntat al taninurilor il “califica” pentru maturare in butoaie de stejar, preponderent baricuri ce slefuiesc taninurile si il completeaza cu arome de vanilie, fum sau lemn de cedru.
Se produce atat ca vin monovarietal sau blenduit cu Merlot, Malbec, Syrah, Carmenere, astfel, crescandu-i complexitatea si domolindu-i taninurile.
Advertisment
Regiuni ca Bordeaux din Franta sunt recunoscute pentru asamblajele din Cabernet Sauvignon si Merlot, astfel incat regiunile de pe “Malul Stang” (Left Bank) unde solul este preponderent pietris (acumulueaza si radiaza caldura) sunt zonele unde Cabernet Sauvugnon atinge nivelul de coacere corespunzator si unde el predomina in blend.
La noi in tara cam in toate regiunile vitivinicole este cultivat cu succes si se produc vinuri pe toate palierele de calitate, cu exceptia Podisul Transilvaniei, unde climatul este cam rece pentru acest soi.
In lume regiuni viticole recunoscute pentru vinuri din Cabernet Sauvignon de exceptie sunt: Napa Valley (SUA), Maipo Valley (Chile), Mendoza (Argentina), Margaret River sau Coonawara din Australia sau Stellenbosch din Africa de Sud.