Execuția bugetului general consolidat la 31 martie 2026 indică o îmbunătățire semnificativă a poziției fiscale a României. Deficitul bugetar se reduce la mai mult de jumătate față de aceeași perioadă a anului 2025, pe fondul creșterii veniturilor și al controlului cheltuielilor publice.
Advertisment
În primele trei luni ale anului 2026, bugetul general consolidat înregistrează un deficit de 21,09 miliarde lei, respectiv 1,03% din PIB. În aceeași perioadă a anului 2025, deficitul ajungea la 43,66 miliarde lei, echivalentul a 2,28% din PIB.
Această evoluție marchează o diminuare de 1,25 puncte procentuale a deficitului bugetar ca pondere în PIB. Rezultatul confirmă direcția de consolidare fiscală și arată o ajustare semnificativă a dezechilibrului bugetar, în paralel cu menținerea unui ritm ridicat al investițiilor publice.
Titlurile zilei
Veniturile bugetare cresc cu 12,3%
Veniturile totale ale bugetului general consolidat însumează 158,76 miliarde lei în primul trimestru al anului 2026, în creștere cu 12,3% față de aceeași perioadă din 2025. Ca pondere în PIB, veniturile avansează cu 0,39 puncte procentuale.
Creșterea veniturilor este susținută în principal de încasările din TVA, impozitul pe salarii și venit, precum și de impozitele și taxele pe proprietate.
Încasările nete din TVA ating 33,63 miliarde lei, în creștere cu 17,7%. Evoluția este susținută de accelerarea încasărilor brute din TVA, care cresc cu 20,3%, ca urmare a modificării cotelor de TVA conform Legii nr. 141/2025. În același timp, restituirile de TVA cresc la 10,71 miliarde lei, față de 8,29 miliarde lei în primul trimestru din 2025, ceea ce asigură lichiditate suplimentară în economie.
Impozitul pe salarii și venit generează încasări de 17,97 miliarde lei, în creștere cu 19%. Dinamica este susținută de avansul impozitului pe dividende, de 53%, și de creșterea impozitului pe salarii, de 7,6%. Această evoluție reflectă efectele eliminării facilităților fiscale în sectoarele construcții, agricultură, industria alimentară și IT.
Contribuțiile de asigurări totalizează 53,28 miliarde lei, în creștere cu 7%, și depășesc dinamica fondului de salarii din economie. Evoluția reflectă extinderea bazei de impozitare și un transfer efectiv mai ridicat către Pilonul II de pensii. Transferul ajunge la 5,77 miliarde lei în primele trei luni din 2026, față de 5,21 miliarde lei în primul trimestru din 2025.
Veniturile din accize însumează 10,95 miliarde lei, în creștere cu 9,2% față de anul anterior. Avansul este susținut în special de încasările din accizele pentru produsele energetice, care cresc cu 20,6%.
Sumele rambursate de Uniunea Europeană ajung la 13,20 miliarde lei, în creștere cu 43,5% față de primele trei luni ale anului trecut.
Cheltuielile totale scad nominal cu 2,8%
Cheltuielile totale ale bugetului general consolidat însumează 179,85 miliarde lei în primul trimestru din 2026, în scădere nominală cu 2,8% față de perioada similară din anul precedent. Ca pondere în PIB, cheltuielile se reduc de la 9,7% la 8,8%, ceea ce reprezintă o scădere de 0,9 puncte procentuale.
Cheltuielile de personal ajung la 40,85 miliarde lei, în scădere cu 1,28 miliarde lei față de primul trimestru din 2025. Reducerea este determinată de limitarea sporurilor și de controlul cheltuielilor salariale în perioada 2025-2026. Ponderea acestor cheltuieli în PIB scade la 2,0%, cu 0,2 puncte procentuale sub nivelul din aceeași perioadă a anului precedent.
Cheltuielile cu bunurile și serviciile totalizează 23,56 miliarde lei, în creștere cu 5,8% față de aceeași perioadă din 2025. Evoluția ține cont de plățile efectuate în ianuarie 2025 din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate pentru decontarea medicamentelor cu și fără contribuție personală și a medicamentelor utilizate în programele naționale de sănătate restante din anul 2024.
Cum rămân investițiile publice?
Cheltuielile pentru investiții ajung la 21,67 miliarde lei în primele trei luni ale anului 2026. Acestea includ cheltuieli de capital și cheltuieli aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe.
Din totalul investițiilor, 74,92% reprezintă plăți pentru proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului 2021-2027, proiecte finanțate din asistența financiară nerambursabilă aferentă PNRR și proiecte finanțate din componenta de împrumut a PNRR.
Valoarea plăților pentru aceste proiecte crește cu 1,8 miliarde lei, respectiv cu 12,72%, față de aceeași perioadă a anului precedent. Această creștere compensează scăderea investițiilor finanțate din fonduri naționale, în contextul în care în primul trimestru din 2025 se achitau facturi restante din anul 2024 pentru programele naționale de investiții.
Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile ajung la 15,84 miliarde lei. Acestea includ proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 și cadrului 2021-2027, subvenții de la Uniunea Europeană pentru agricultură, finanțări din fondul de modernizare și proiecte finanțate din asistența financiară nerambursabilă aferentă PNRR.
Dobânzile, asistența socială și subvențiile
Cheltuielile cu dobânzile se situează la 13,37 miliarde lei, cu 0,88 miliarde lei peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut. Ponderea acestora se menține la 0,7% din PIB.
Cheltuielile cu asistența socială totalizează 63,54 miliarde lei, în scădere cu 0,2% comparativ cu aceeași perioadă din anul precedent. Evoluția reflectă măsurile introduse prin Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare. În această categorie intră și plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale, care însumează 49,07 milioane lei în primele trei luni ale anului 2026.
Cheltuielile cu subvențiile ajung la 2,83 miliarde lei și vizează transportul de călători, sprijinul pentru producătorii agricoli și schema de compensare la energie pentru consumatorii noncasnici, în valoare de 16,86 milioane lei.
Alte cheltuieli însumează 2,76 miliarde lei și includ burse pentru elevi și studenți, susținerea cultelor, alte despăgubiri civile și sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților.
Consolidarea fiscală avansează, investițiile rămân susținute
Reducerea deficitului de la 2,28% din PIB la 1,03% din PIB reprezintă principalul rezultat al primului trimestru. În același timp, structura execuției bugetare indică o orientare clară către consolidare fiscală, disciplină bugetară și susținerea investițiilor finanțate din surse europene.