• BT atrage 1 mld. € de pe piețele internaționale
  • BT: Cea mai mare emisiune de obligațiuni din Europa Centrală și de Est
  • BT: Cererea pentru obligațiunile BT depășește 3,8 mld. €

Banca Transilvania atrage 1 mld. € de pe piețele internaționale.
Emisiunea este cea mai mare din Europa Centrală și de Est.
Cererea depășește 3,8 mld. €.
Este de patru ori peste ofertă.
Cuponul coboară la 4,75%, sub estimarea inițială.
Peste 200 de investitori din 32 de țări intră în ordine.
Scadența este în 2032, listarea la Euronext Dublin.
Bursa de la București primește primul ETF local.
BT Asset Management intră pe piață pe 23 aprilie.
Fondul replică indicele BET-TR cu dividende reinvestite.
Costul total anual este de 1,5%.
Minimum 85% din active merg spre acțiunile indicelui.
BT Capital Partners asigură lichiditatea.
Piața locală atrage investitori cu ritm accelerat.
În primele 2 luni din 2026, intră 47.400 de investitori noi.
Totalul pe fondurile de acțiuni ajunge la 257.000.
Activele fondurilor locale cresc la 41,1 mld. lei.
Subscrierile nete din februarie depășesc 1,1 mld. lei.
Primele 5 fonduri dau randamente anuale până la 67,6%.
Indicele BET marchează maxim istoric la final de februarie.

Emisiunea BT atrage 200 de investitori instituționali din 32 de țări. Cât din această vizibilitate se transferă efectiv către restul emitenților listați la BVB?

„Piața în general are ceva de câștigat când un emitent iese pe piețe internaționale”, răspunde Bogdan Ceuca. Șeful de tranzacționare Transilvania Investments explică mecanismul: fiecare emitent care merge afară face muncă suplimentară — familiarizează investitorii cu datele macro despre România, promovează sectorul din care provine și, implicit, țara devine tot mai relevantă. Ceuca enumeră precedentele: Electrica, BCR, Romgaz și Digi au atras fiecare aproximativ 500 de milioane de euro pe piețele internaționale, iar Banca Transilvania adună deja mai multe miliarde prin emisiuni succesive. Structura emisiunilor de obligațiuni favorizează tichete consistente — 1 miliard de euro se împarte ușor în loturi de zeci de milioane, iar investitorii intră într-un singur plasament fără să miște prețul. „Investitorii internaționali vor putea lua decizii mai bine informate și se vor familiariza cu țara noastră”, conchide Ceuca. Beneficiul real se vede la următoarele emisiuni, când investitorii străini deja cunosc România.

Pe 23 aprilie, primul ETF local intră la BVB și replică indicele BET-TR. Schimbă acest produs modul în care retailul românesc intră pe piața de acțiuni?

„Cu siguranță”, răspunde Ceuca. În ultimii ani, listările de ETF-uri pe piața locală se înmulțesc — există deja 6-7 produse accesibile, pe drumul spre 10. Avantajele pentru investitorul de retail sunt clare, explică șeful de tranzacționare Transilvania Investments: produs simplu structurat, portofoliu deja construit, coș de acțiuni care elimină riscul plasării banilor într-un singur emitent. Market makerii asigură contraparte atât la intrare cât și la ieșire, iar transparența este totală — toate ETF-urile raportează zilnic activul net. „Este o soluție rapidă, ușor de înțeles”, subliniază Ceuca. Pentru passive investing, pentru poziționare rapidă pe piața locală fără analiza prealabilă a zeci de emitenți, produsul rezolvă problema imediată a retailului: în ce să investești. În timp, investitorul poate studia componența portofoliului și se poate educa pe parcurs.

Titlurile zilei

România activează mecanismul civil european
A treia zi de conflict în Orientul Mijlociu

În două luni intră 47.400 de investitori noi în fondurile de acțiuni, iar primele cinci fonduri ating randamente anuale de 67,6%. Cum citește Transilvania Investments raportul între apetitul retailului și riscul de supraîncălzire a pieței?

„E bine să facem diferența între tipurile de investitori”, spune Ceuca. Șeful de tranzacționare Transilvania Investments plasează momentul în context: Bursa românească trece printr-o perioadă foarte bună din 2023 încoace — listarea Hidroelectrica, IPO-ul Premier Energy în 2024 și emisiunile succesive din 2025 și 2026. „Investitorii de retail au descoperit Bursa românească”, punctează Ceuca. Hidroelectrica a fost numele puternic care a atras atenția, iar IPO-urile ulterioare au menținut activitatea și randamentele. Sfatul pentru cei aflați în piață vizează autocunoașterea: investitorul pe termen lung are răbdare, lasă capitalul să matureze și construiește pe o teză bine definită, în timp ce investitorul speculator își asumă riscuri multiple pe termen scurt și trenduri. „În astfel de momente de nesiguranță, cu multiple semne de întrebare, e bine să ne definim pe care parte suntem, ca să nu fim surprinși încă o dată”, conchide Ceuca.