Iulian Stănescu, cercetător în sociologie, ICCV: „Este o supraestimare a veniturilor” | Guvernul mizează pe venituri record de 36% din PIB

• Proiect buget: Cu 7% ar urma să crească cheltuielile
• Proiect buget: Veniturile bugetare totale ar crește cu 11%, la 736 mld. lei
• Ponderea veniturilor în PIB ar fi 36%, o noutate în istoria României

Criza din Golf surprinde România fără buget pe 2026.
Pentru prima dată, chiar proiectul de buget trebuie rectificat.
Dacă ţara ar fi avut buget, lu­crurile ar fi fost mai simple: acesta este bu­getul, condiţiile s-au schimbat, ne adaptăm lor.
Acum guvernul va adopta un buget care se sprijină pe premise false, adică va adopta politici care nu mai au corespondent în realitate.
Ținta anunțată pentru un deficit bugetar de 6,2% din PIB este sub semnul întrebării.
Nimeni nu ştie unde se va opri preţul carburanţilor.
Prognozele de inflaţie (3,9% pe final de an, potrivit estimărilor BNR) nu mai sunt valabile.
Inflaţia „nouă“ loveşte consumul – deja guvernul anticipa, în 2026, o scădere cu 0,8% a consumului final, dar miza pe o creştere a investiţiilor cu 4%.
Statul trebuie să se aştepte la dobânzi mai mari la împrumuturi, dar şi la un deficit mai mare de 6,2% din PIB, cât îşi propusese pentru acest an.
În plan politic, proiectul de buget este departe de a fi trimis Parlamentului.
PSD a anunţat că abia duminică se va reuni pentru a-şi da acordul pe buget.
Azi este posibil ca Finanţele să pună proiectul bugetului consolidat în consultare publică.

Cum este posibil ca statul să atingă o pondere a veniturilor de 36% din PIB?
Ce spune Iulian Stănescu, cercetător în sociologie în cadrul Institutului de Cercetare a Calității Vieții?

Proiecțiile bugetare din ultimii ani au fost marcate de un optimism exagerat, iar Iulian Stănescu consideră că și de această dată „este o supraestimare a veniturilor”. Atingerea pragului de 36% se bazează atât pe taxe și impozite, cât și pe venituri nefiscale. Acestea din urmă provin din dividendele extrase masiv din companii de stat profitabile, precum Hidroelectrica sau Nuclearelectrica, o practică despre care cercetătorul spune că duce la decapitalizarea acestor firme vitale.

Care este diferența dintre veniturile României și cele ale altor state europene?

Indicatorul critic urmărit de agențiile de rating este reprezentat de veniturile fiscale efective, nu de cele totale. Din păcate, România se află la „coada plutonului” cu o pondere de doar 27-28% din PIB, mult sub media europeană de 40%. Chiar și comparativ cu state din regiune, precum Bulgaria sau Polonia, care ajung la 35-37%, decalajul României este masiv. Cercetătorul subliniază că, dacă am atinge nivelul țărilor vecine, problema deficitului ar fi în mare parte rezolvată.

Cum ajută inflația ridicată la îndeplinirea țintelor din noul buget de stat?

Deși oficialii evită să recunoască public, o inflație ceva mai mare este benefică din punct de vedere strict fiscal. Scumpirea carburanților și creșterea prețurilor aduc încasări mai mari din TVA și accize. Iulian Stănescu explică mecanismul: dacă statul plafonează cheltuielile prin lege, dar încasează mai mulți bani din taxe pe fondul inflației, veniturile nominale cresc. Riscul major apare însă dacă șocul prețurilor declanșează o recesiune, situație în care „degeaba îți cresc veniturile fiscale dacă în același timp îți scade PIB-ul”.