BNR menține dobânda cheie la 6,5%

• BNR menține dobânda-cheie la 6,50%, iar Lombard la 7,50% și depozit la 5,50%
• Inflația coboară marginal la 9,62% în ianuarie, iar CORE2 ajustat rămâne la 8,5%
• PIB scade cu 1,9% în T4 2025 față de T3, iar creșterea pe 2025 încetinește la 0,6%

Consiliul de administrație al BNR decide astăzi, în 17 februarie să păstreze dobânda de politică monetară la 6,5% pe an și să mențină dobânda Lombard la 7,5% și dobânda la facilitatea de depozit la 5,5%. BNR aprobă Raportul asupra inflației (februarie 2026) și indică un scenariu cu scădere lentă a inflației în T1/2026, urmat de o creștere în T2/2026, pe fondul scumpirii unor produse și al eliminării plafonului la adaosul comercial pentru alimentele de bază.

Dobânzile rămân sus, iar rezervele minime nu se schimbă

BNR menține dobânda-cheie la 6,5% pe an și păstrează dobânda Lombard la 7,5% pe an. BNR menține dobânda la facilitatea de depozit la 5,5% pe an. BNR păstrează nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

BNR vede un „hop” în T2, apoi o corecție în T3 2026

BNR estimează că inflația își prelungește scăderea lentă în T1 2026. BNR anticipează o creștere a inflației în T2/2026 pe fondul efectelor de bază, al evoluției cotațiilor unor mărfuri și al eliminării plafonului la adaosul comercial pentru alimentele de bază. BNR prognozează o scădere abruptă în T3/2026, odată cu disiparea efectelor scumpirilor din 2025, și o reintrare în intervalul țintă din S1/2027.

Analiștii văd tăieri în 2026, dar cu pași mici și condiții

Analiștii anticipează primele tăieri de dobândă în primăvară sau vară, cu reduceri graduale de la 6,5%. Majoritatea scenariilor indică tăieri cumulate de circa 1 punct procentual în 2026, cu variații în funcție de inflație și contextul fiscal.

Riscurile rămân în fiscal și în extern, iar PNRR devine pivot

BNR indică incertitudini privind măsurile viitoare de consolidare bugetară în cadrul planului bugetar-structural convenit cu Comisia Europeană și al procedurii de deficit excesiv. BNR semnalează riscuri externe din conflicte geopolitice, tensiuni comerciale globale și planurile statelor UE de a crește cheltuielile pentru apărare și infrastructură. BNR subliniază că absorbția fondurilor europene, în special PNRR, rămâne esențială pentru a compensa parțial efectele consolidării fiscale și ale tensiunilor externe și pentru reforme și tranziția energetică.