- Ministrul Finanţelor prezintă pachetul de relansare economică
- Impactul bugetar negativ al măsurilor pentru 2026 e estimat la 2,2 mld. lei
- PIB-ul estimat pentru 2026: 2.045 mld. lei
Cum arată noul pachet de măsuri de relansare economică?
Una dintre măsuri vizează zona creditelor pentru sectorul de cercetare şi dezvoltare.
Pe lângă deducerea de 50%, proiectul de lege introduce un credit fiscal de 10%.
Va fi introdusă supra-amortizarea super-accelerată de 65% faţă de 50% cât este în prezent pentru investiţiile în echipament în 2026, şi va creşte plafonul pentru mijloace fixe de la 2.500 de lei la 5.000 de lei.
În cazul microîntreprinderilor nou-înfiinţate, termenul de angajare a unui salariat este extins de la 30 de zile la 90 de zile.
În cazul concediilor medicale, vor fi stabilite cele 30 de zile permise anual pentru a nu mai apărea pierderea statului de microintreprindere.
Pachetul propune şi creşterea plafonului de TVA la încasare pentru microîntreprinderi, de la 4,5 mil.lei la 5 mil lei în 2026.
Pentru a atrage investitori străini, pachetul va avea o schemă de ajutor de stat pentru proiecte strategice, de la 1 mld.lei în sus.
200 mil. de euro se vor duce spre zona de apărare, pentru ca firmele româneşti să poată aplica la proiecte europene.
Impactul bugetar negativ al acestor măsuri pentru 2026 este estimat la 2,1-2,2 miliarde lei, dar pentru toate schemele de finanţare termenul de dezvoltare este pe 5-7 ani.
Pachetul include 4 scheme de ajutor, pe perioada 2026-2032, cu un plafon anual de circa 150 milioane euro.
Pe cele 4 scheme importante, inclusiv schema pentru proiecte strategice, suma totală pe acest interval este de 4 miliarde euro.
Advertisment
Relansează economia pachetul, la un impact de 2,1–2,2 mld. lei în 2026?
Ce spune Adrian Negrescu, manager, Frames, pentru Aleph Business?
El spune că pachetul este mai degrabă un set de condiții și facilități care ajută antreprenorii români și străini să facă business mai ușor, nu un program care „scoate banii din buzunar” sau pornește automat afaceri noi. Adrian Negrescu spune că măsurile creează un cadru mai facil într-o perioadă „tulbure” economic, cu taxe mari și lipsă de predictibilitate fiscală. Adrian Negrescu spune că pachetul contează mai ales pentru zona micro și pentru investiții strategice în cercetare, tehnologie, și că poate susține parteneriate public-private.
Ce lipsește din pachet și ce ai adăuga sau scoate?
Adrian Negrescu spune că ar adăuga taxarea inversă generalizată pentru a reduce gap-ul de TVA și pentru a crește încasările, menționând că România ar avea „opt, zece miliarde de euro” în plus dacă ar încasa TVA. El spune că ar moderniza și „democratiza” SPV, inclusiv cu alerte clare pentru contribuabili. Adrian Negrescu spune că ar susține mai puternic listările la bursă, pentru că multe companii nu au know-how pentru pregătirea unei listări. El spune că ar insista pe eliminarea taxei pe stâlp și a impozitului pe cifra de afaceri a marilor companii, pe care le numește taxe „unice” la nivel european.
Titlurile zilei
Cât de mult depinde economia de fondurile europene și ce risc vedeți pe PNRR?
Adrian Negrescu spune că bugetul pe 2026 „este bazat pe speranță europeană” și pe absorbția fondurilor europene. El spune că România pierde 231 mil. euro din cauza amânării CCR legat de pensiile magistraților, conform lui Dragoș Pîslaru. El spune că există o „cursă infernală” până la 1 august pentru finalizarea proiectelor care pot atrage bani publici și că, din 28 mld. euro inițial în PNRR, România a atras „vreo zece miliarde și ceva”, adică circa 38%. Adrian Negrescu spune că atragerea a încă 10 mld. euro în lunile următoare ar fi o performanță istorică, iar o parte importantă merge spre infrastructură rutieră și feroviară, unde lucrările sunt în derulare. El spune că fondurile europene sunt esențiale, susținând că 80% din investițiile din România sunt făcute cu bani europeni și 20% vin din contribuția companiilor sau a statului, iar blocarea fondurilor ar lăsa România „închistată” într-o realitate economică nefavorabilă.