Adrian Codirlașu, președinte CFA România: ,,Inflația e folosită de guverne pentru a reduce sau atenua dezechilibrele macro”

• 46% dintre respondenți anticipează o creștere a PIB-ului de 1-1,5%
• Curs EUR/RON: 48% dintre participanţi anticipează 5,10–5,15 lei
• BET-XT Total Return: 26% se aşteaptă la o creştere de 10–20%

Participanții la CFA Forecast Dinner 2026, reuniune anuală care anul acesta atrage circa 300-350 de investitori, analiști și administratori de bani. Sondajul realizat de CFA România arată așteptări de creștere economică modestă, inflație încă ridicată și dobând susținute într-un context dominat de riscuri politice și geopolitice. În paralel, investitorii rămân selectiv optimiști pe acțiuni.

Cum vedeți impactul dobândzilor și al inflației asupra investițiilor corporative în 2026? Ce spune Adrian Codirlașu, președinte CFA România, pentru Aleph Business?

Inflația reprezintă un subiect important nu doar în România, ci la nivel global. Guvernele folosesc inflația pentru a reduce sau a atenua dezechilibrele macroeconomice. Costul acestui proces este suportat de persoanele care dețin economii în moneda respectivă.

La nivel internațional, acest mecanism a devenit vizibil în ultimii ani. Utilizarea inflației pentru corectarea dezechilibrelor s-a reflectat în evoluția prețului aurului. Investitorii au căutat active care oferă protecție împotriva inflației. Aurul a fost unul dintre aceste active.

Creșteri susținute s-au înregistrat și pe piața imobiliară. De asemenea, bursele au atins maxime istorice. Acțiunile sunt considerate, la rândul lor, o formă de protecție împotriva inflației.

În a doua jumătate a anului trecut, tema dominantă a fost tendința guvernelor de a utiliza inflația pentru a corecta nivelurile ridicate ale datoriei publice. Acest fenomen este cunoscut sub denumirea de „debasement of the currency” sau „debasement trade”. Termenul a fost frecvent utilizat de investitorii instituționali.

În ceea ce privește adoptarea monedei euro în România în următorul deceniu, perspectivele sunt slabe. România se află departe de îndeplinirea condițiilor de aderare la zona euro. Ținta de reducere a deficitului bugetar este de aproximativ 3% într-un interval de șapte ani, însă acest obiectiv riscă să fie amânat. Apariția unei recesiuni ar putea relansa procesul de ajustare fiscală.

Datoria publică raportată la PIB riscă să depășească pragul de 60%. În aceste condiții, criteriile necesare pentru aderarea la zona euro nu mai sunt îndeplinite. Există percepția că guvernele nu susțin aderarea, deoarece ar pierde posibilitatea de a utiliza inflația ca instrument de ajustare macroeconomică.

Zona euro presupune o politică fiscală strictă și responsabilă. România nu adoptă în prezent un astfel de cadru. Din acest motiv, aderarea este evitată, în special din considerente fiscale. Din punct de vedere monetar, cursul de schimb reprezintă în prezent singurul criteriu care se apropie de cerințele de aderare la zona euro.