Adrian Voican, vicepreședinte, ANAT: România scade în turism din cauza taxelor mai mari și a tăierii voucherelor de vacanță

2025 este cel mai bun an pentru turismul din UE, arata datele Eurostat.
Numărul estimat al nopților petrecute în unitățile de cazare turistică din Uniunea Europeană a ajuns la 3,08 miliarde în 2025, un nou all time high.
Datele indică un avans de 2% comparativ cu 2024.
Dar singurele țări din UE unde turismul a scăzut sunt: România (-1%) si Irlanda (-2%).

Cum de este 2025 cel mai bun an pentru turismul din UE si de ce fix Romania face parte din grupul celor 2 tari unde turismul scade? Ce spune Adrian Voican, vicepreședinte, ANAT, pentru Aleph Business?

”Europa și-a revenit după pandemie, care a fost un șoc global. În 2023, Europa a depășit nivelurile de dinainte de pandemie, care erau de 2,88 miliarde de nopți de cazare. Acum suntem chiar cu 7% peste reperul din 2019, cu un plus de aproximativ 60 de milioane de nopți de cazare.

Creșterea vine mai mult din partea turiștilor străini — 46 de milioane de nopți în plus — și mai puțin din partea turiștilor interni (adică locuitorii țărilor care călătoresc în propria țară). La nivelul UE, structura este relativ echilibrată: 49% nopți generate de turiști din afara țării și 51% de turiști interni.

Creșterea este lentă, dar sigură. Iar datele din decembrie nici măcar nu sunt complet închise; Eurostat folosește o „estimare timpurie” pentru că au indicatori foarte buni, văd tendințele și pot estima mai devreme. Ar trebui să învățăm din asta: noi așteptăm o lună–o lună și jumătate până vin cifrele statistice, nu avem un sistem de raportare în timp real, iar timpul înseamnă bani. Cu cât știi mai repede, cu atât te adaptezi mai repede — mai ales în ani imprevizibili.

Europa crește și nu e surprinzător: Spania și Franța concurează pentru sute de milioane de turiști, au economii turistice mari, unii vând mai scump, alții au volum mai mare de vizitatori. Interesant este că Polonia — o țară extrem de puternică turistic, care a investit și în România (cel puțin în trei companii mari) — a crescut cu 7% și se află în topul țărilor cu cele mai mari creșteri, alături de Estonia și Letonia. Merită să învățăm de la Polonia, și în turism, și în politici publice.”

De ce are nevoie turismul din Romania pentru a accelera in anii urmatori?

”În primul rând, trebuie să înțelegem că turismul este o industrie uriașă. În Europa vorbim de 3 miliarde de nopți de cazare; noi avem aproximativ 30 de milioane. Anul trecut a fost prima dată când am depășit pragul de 30 de milioane; acum vedem dacă rămânem peste sau sub acest prag.

Ei au de sute de ori mai multe nopți de cazare decât România. O creștere a interesului pentru România, o promovare mai bună, infrastructură îmbunătățită și o viziune coerentă de management turistic pot dubla numărul turiștilor străini care vin în România. În plus, suntem în Schengen (deplin), avem mai mulți kilometri de autostradă etc.

Problema este că noi comunicăm haotic. De la „frunza” — simbolul unei campanii foarte controversate, pentru care România a avut finanțări de 75 de milioane de euro în anii aceia — nu s-a mai întâmplat mare lucru, decât acțiuni punctuale, sporadice. Funcționăm din inerție, dintr-un eveniment în altul.

De exemplu, în ianuarie ne-a fost greu să aflăm dacă participăm la târgurile internaționale din ianuarie, și greu să deblocăm birocrația ca să putem merge. Ce ne trebuie? Predictibilitate, viziune, simplificare și viteză în decizie. Ne e teamă să luăm decizii, așteptăm avize și aprobări săptămâni, în timp ce turismul se mișcă rapid la nivel internațional.

Avem nevoie de o agenție națională care să coordoneze promovarea externă. E bine să existe agenții locale și municipale, dar fără o umbrelă națională, care să facă parteneriate și să ne conecteze cu țările din jur care cresc, e foarte greu.

Suntem încă departe. Nu avem buget predictibil pentru participarea României la târguri. Ministrul se plângea acum câteva luni de 2 milioane de euro, i se părea mult; noi am crezut că e o glumă. Doar Bucureștiul a strâns 4,7 milioane de euro din taxa de promovare turistică — de peste două ori cât bugetul invocat pentru toată România. La nivel internațional, aceste sume sunt „mărunțiș”, chiar dacă la noi sună a milioane.”