Felix Crișan, cofondator Netopia Payments: ,,Brian Armstrong a zis că își retrage suportul pentru această lege”

• Comisia Bancară a Senatului SUA amână dezbaterea Clarity Act.
• Coinbase își retrage sprijinul pentru varianta actuală a Clarity Act.
• Armstrong: Proiectul are multe probleme.

Comisia Bancară a Senatului SUA a amânat joi dezbaterea și votul în comisie pe proiectul de lege privind structura pieței de active digitale, inclusiv reglementarea stablecoin-urilor, programat inițial pe 15 ianuarie. Decizia vine la doar câteva ore după ce Coinbase și-a retras sprijinul oficial pentru draft-ul actual.
CEO-ul Armstrong spune că proiectul are multe probleme, printre care o interdicție a acțiunilor tokenizate, interdicții DeFi care elimină dreptul la confidențialitate sau eliminarea recompensele pentru stablecoins.

,,Am prefera să nu avem niciun proiect de lege decât unul prost”, concluzionează Armstrong.
Băncile tradiționale cer interzicerea sau restrângerea strictă a acestor câștiguri pe dețineri de stablecoin, argumentând concurență neloială față de depozite bancare.

De ce consideră băncile tradiționale că plata de yield pe stablecoin-uri, cum face Coinbase pe USDC, reprezintă o amenințare majoră pentru sistemul bancar american? Ce spune Felix Crișan, cofondator Netopia Payments, pentru Aleph Business?

El spune că, situația este percepută ca un atac asupra uneia dintre principalele surse de venit ale băncilor, respectiv diferența dintre ratele de referință și dobânzile oferite clienților. În timp ce băncile obțin dobânzi mai mari pentru depozitele plasate la Federal Reserve, clienților le sunt oferite rate mai mici, diferența reprezentând marja băncilor.

Un emitent de stablecoin ar putea beneficia de aceleași rate și ar putea distribui o parte mai mare din câștiguri către utilizatori. Băncile susțin însă că emitenții de stablecoin-uri sunt supuși unor reglementări mult mai permisive, în timp ce instituțiile bancare trebuie să respecte un cadru legal strict, ceea ce este considerat concurență neloială, poziție susținută de American Bankers Association.

Acesta este principalul motiv pentru care Brian Armstrong își retrage sprijinul pentru lege. Componenta privind dobânda la stablecoin-uri, introdusă inițial pentru a obține sprijinul sectorului bancar, contribuie ulterior la schimbarea poziției și la o evaluare nefavorabilă a legii în ansamblu.

Ce lecții ar trebui să tragă țărca România cu reglementări mica în Uniunea Europeană din această dispută? Cum poate deveni România un hub crypto?

Potrivit lui, există constant o reticență din partea status quo-ului și a sistemului financiar bancar atunci când apar soluții noi sau metode inovatoare. Printre obiecțiile formulate de Brian Armstrong se numără și cea legată de tokenizarea acțiunilor, un concept existent, dar care ar fi putut fi implementat prin mecanisme noi.

Industria tradițională, bazată pe sistemul fiat, se opune frecvent acestor inițiative, poziționându-se împotriva progresului. Unele dintre aceste limitări se regăsesc și în cadrul MiCA, inclusiv interdicția privind acordarea de dobândă pentru stablecoin-uri. Aceste prevederi se aplică indirect, deoarece MiCA încadrează emitenții sub reglementarea instituțiilor de monedă electronică, unde plata dobânzii către utilizatori nu este permisă.

Din această perspectivă, MiCA este aliniată cu principiile care ar fi fost introduse prin Clarity Act. Analizând situația strict din punctul de vedere al industriei, obiecții similare ar putea apărea și în Europa, însă abordarea europeană a fost de a avea un cadru de reglementare, chiar dacă imperfect, în locul lipsei totale de reguli. În Europa, aplicarea și impunerea reglementărilor au fost percepute ca fiind mai stricte decât în Statele Unite, unde este preferată o zonă de interpretare mai flexibilă, iar aplicarea regulilor este considerată mai puțin restrictivă.