Radu Nechita, economist: ,,Problema noastră este faptul că acest deficit al balanței comerciale este finanțat prin împrumuturi”

• Eurostat: România e pe primul loc din UE la deficitul de cont curent.
• Eurostat: România e urmată de Franța și Polonia.
• Deficitul de cont curent al României se ridică la 8,3 miliarde de euro.
• Deficitul lunar în noiembrie 2025 este de 2,26 miliarde euro.

România a avut cel mai mare deficit de cont curent în trimestrul 3 al anului 2025. Asta este concluzia analiștilor de la Eurostat după ce au observat faptul că deficitul comercial al țării se ridică la 8 miliarde de euro. România este îndeaproape urmată de Franța cu 4,8 miliarde de euro și Polonia cu 4,2 miliarde de euro.

Cât de îngrijător este nivelul actual al deficitului? Adică sunt 8,3 miliarde de euro și ar trebui să ne temem de o posibilă criză a balanței? Ce spune Radu Nechita, economis, pentru Aleph Business?

El spune că acest indicator este greu de interpretat dacă este analizat doar izolat. Deficitul de concurență al balanței comerciale este însă însoțit de un excedent, și anume afluxul de capital străin. Astfel, pe de o parte, accesul la bunuri din străinătate poate fi considerat o veste negativă. Pe de altă parte, intrarea capitalului străin reprezintă un aspect pozitiv. Este esențial să se înțeleagă modul în care acest capital străin ajunge în economie. În prezent, capitalul nu vine sub formă de investiții directe, ci prin împrumuturi. Mai mult, aceste împrumuturi nu sunt preponderent ale entităților private, ci ale statului român. Aceasta este o problemă care privește întreaga societate. Dacă ar fi vorba de investiții private, realizate de firme prin achiziții de acțiuni sau construirea de proiecte noi în România, situația nu ar ridica motive speciale de îngrijorare. În prezent, însă, natura împrumuturilor și proveniența lor fac ca această situație să necesite atenție.

Și care ar fi măsurile urgente pe care guvernul ar putea să le ia pentru a reduce acest deficit, fără să frâneze creșterea economică? 

Potrivit lui, măsurile urgente nu sunt foarte inspirate în economie. Efectele economice necesită decizii care urmăresc termenul lung. Graba este un sfetnic foarte prost în astfel de decizii. O abordare eficientă este comprimarea și restrângerea cheltuielilor publice. Este important să nu ne concentrăm doar pe deficit, ci pe cheltuielile care îl generează. Reducerea deficitului trebuie să înceapă de la capătul cheltuielilor publice, deoarece acesta este adevărata problemă. Guvernul a reușit să colecteze mai mulți bani, însă cheltuielile publice au crescut mai mult decât veniturile. Această direcție nu poate continua. Este necesară oprirea creșterii nejustificate a cheltuielilor publice și menținerea lor cel puțin la nivelul anilor anteriori, dacă situația politică nu permite mai mult. Mesajul principal este acela de decență și restricție în cheltuielile publice, deoarece nu toate sunt justificate.