Sergiu Delcea, profesor de relații internaționale, Universitatea București: „Groenlanda este un punct de intercepție vital”.

• Trump: Venezuela va cumpăra doar produse americane din veniturile de petrol
• Trump: Bugetul militar al SUA ar trebui să fie 1,5 trilioane $ în 2027
• Asta înseamnă o creștere de 66% față de nivelul stabilit deja pentru 2026

Trump spune că Venezuela va cumpăra doar produse americane din veniturile din vânzările de petrol.
Anunțul liderului de la Casa Albă vine la o zi după ce a declarat că Venezuela va livra între 30 și 50 de milioane de barili de petrol sancționat, care vor fi vânduți la prețurile pieței.
În plus, președintele SUA declară că vrea ca bugetul militar al SUA ar trebui majorat la 1,5 trilioane de dolari în 2027. Adică o creștere de aproape 70% față de nivelul stabilit deja pentru anul 2026.
Acest impuls financiar ar permite Statelor Unite să-și construiască „armata de vis”, crede Trump.
Săptămâna viitoare urmează o discuție între Secretarul de Stat Marco Rubio și oficiali danezi și groenlandezi privind viitorul Groenlandei, un teritoriu autonom danez bogat în resurse minerale critice și cu poziție strategică în Arctica. Discuția este declanșată de insistențele repetate ale președintelui Trump pentru achiziționarea sau obținerea controlului asupra insulei din motive de securitate națională.

De ce vrea Trump Groenlanda? Ce mize are discuția?
Ce spune Sergiu Delcea, lector universitar, Universitatea București, pentru Aleph Business?

El spune că există o serie de motive, care intră în logica „realismului pe care vrea Trump să o impună”.
El spune că există o discuție veche din Războiul Rece, legată de traiectoria rachetelor balistice dinspre Rusia, iar Groenlanda este „un punct de intercepție vital”.
Sergiu Delcea spune că Trump are în vedere un sistem de avertizare timpurie și un sistem de intercepție.
El spune că apar rute comerciale noi, suprapuse peste rute militare vechi, iar Groenlanda devine relevantă în această „nouă logică de deschidere a unui nou teritoriu”.
El spune că există și un motiv legat de resurse, cu metale rare de importanță vitală, iar accesul la ele pare mai puțin „din sfera teoreticului” pe fondul schimbărilor climatice și al avansurilor tehnologice.
Sergiu Delcea spune că Trump vrea și un semnal către europeni, în logica tranzacționistă, legat de securitate și de „prezența în Groenlanda”.
El spune că este greu de evaluat ce motiv devine dominant, pentru că realismul invocat de Trump nu vine cu „un anumit grad de predictibilitate”.

Dacă apar represalii după confiscarea navelor și presiunea pe exporturile de petrol? Cum se schimbă relațiile diplomatice cu Rusia, Iran și China?

Sergiu Delcea spune că represalii există, dar diferența este în magnitudinea lor.
El spune că Rusia este „prinsă într-o menghină” și vede în Trump o posibilă rezolvare a conflictului din Ucraina, dar este lovită de sancțiuni și de „rechiziționări de flotă”.
El spune că Rusia are factorul nuclear, dar nu este clar ce poate face „mai mult de atât” în acest moment.
El spune că Iranul este expus direct și are tensiuni interne, iar negocierile privind dezescaladarea crizei nucleare sunt afectate, dar nu este clar ce poate face concret.
Sergiu Delcea spune că China este într-o altă sferă, cu altă magnitudine economică și poziție în lanțurile de valoare globală.
El spune că China are pârghii non-militare, inclusiv în zona mineralelor rare, și poate răspunde cu măsuri care lovesc economia și industria high-tech.
El spune că Taiwan rămâne o punte de presiune și că, din declarațiile Chinei, această opțiune nu poate fi scoasă complet „din cărți”.
Sergiu Delcea spune că, în rezumat, Rusia și Iran au spațiu mai mic de manevră, iar China are o poziție mai bună, dar rămâne neclar ce pârghii folosește.

Ce semnal transmite Trump prin ideea de buget militar de 1,5 trilioane de dolari în 2027? Cui se adresează mesajul, intern și extern?

Sergiu Delcea spune că există și un semnal intern, legat de nepopularitatea unor măsuri și de importanța industriei de armament pentru politica americană.
El spune că o astfel de creștere poate fi un mesaj către susținători și către zona industrială din apărare.
El spune că, în plan extern, mesajul este că SUA își păstrează capacitatea să proiecteze putere în mai multe teatre.
Sergiu Delcea spune că este un semnal pentru Rusia, care are o economie de război „supraîncălzită”, și un semnal pentru China, care vine din spate cu ambiții și cursă de reînarmare.
El spune că poate fi și un semnal către Europa, în contextul investițiilor europene în reînarmare.
El spune că nu este clar dacă măsura se implementează și în ce formă, pentru că bugetele țin și de Congres, iar midterm-urile contează.
Sergiu Delcea spune că este o „amenințare” care poate conta mai mult decât execuția, dar configurația finală rămâne de urmărit.