Dumitru Chisăliță, președinte, AEI: „Uită complet de independența energetică”; Autonomia energetică devine prioritară în 2026

• Independența energetică revine pe agenda României
• Lumea intră într-o eră a autonomiei energetice
• Energia devine infrastructură de securitate națională

Independența energetică revine pe agenda României, dar într-o formă mult mai dură. După trei decenii de globalizare, lumea intră într-o nouă eră: cea a autonomiei energetice.
Un nou studiu al Asociației Energia Inteligentă arată că, într-un context de insecuritate geopolitică și retragere a garanțiilor externe, energia nu mai este doar o marfa, ci devine infrastructură de securitate națională.
Analiza AEI pleacă de la un semnal-cheie: noua strategie de securitate a SUA indică o lume în care protecția nu mai este automată, ci condiționată. Iar într-o astfel de lume, statele care nu pot funcționa energetic pe cont propriu devin negociabile.
Concluzia? Fără autonomie energetică reală, România riscă să rămână într-o zonă gri, adică nici în colaps, nici în control sau libertate de mișcare.

De ce revine autonomia energetică astăzi într-o formă forțată? Ce se schimbă față de anii trecuți?
Ce spune Dumitru Chisăliță, președinte, AEI, pentru Aleph Business?

El spune că revine ideea de independență energetică, dar o numește un concept vechi, exportat din SUA înainte de anii ’70.
El spune că după criza din 1973 apare conceptul de securitate energetică, adică statele caută resurse ieftine, accesibile și sigure, de oriunde din lume.
El spune că ultimii ani schimbă din nou direcția, prin pandemie, conflictul din Ucraina și schimbări majore de politici, inclusiv în politica de securitate a SUA.
Dumitru Chisăliță spune că autonomia energetică este diferită de independență, pentru că țintește acoperirea vârfurilor de consum, când apar vulnerabilități de continuitate și preț.
El spune că România nu mai poate vorbi realist despre independență pe țiței, pentru că resursa internă nu mai susține acest obiectiv.
El spune că soluția este controlul real al infrastructurilor care ajută România să acopere vârfurile de consum, fără importuri ad-hoc.
Dumitru Chisăliță spune că importurile cumpărate „de pe o zi pe alta”, în vârf de consum, aduc și risc de indisponibilitate, și prețuri foarte mari.
El spune că propunerea AEI este să „uităm complet de independența energetică” și să trecem de la securitate la autonomie, ca răspuns la geopolitica de astăzi.

De ce nu mai este suficient modelul bazat pe piețe interconectate Ce risc apare când te bazezi pe el?

Dumitru Chisăliță spune că modelul piețelor interconectate nu mai oferă garanții stabile, pentru că lucrurile se schimbă foarte rapid.
El spune că există situații în care „astăzi există o țară”, iar mâine acea țară nu mai funcționează corespunzător.
El spune că România are nevoie de un model care o ajută să facă față „în absolut oricare” dintre situațiile care pot apărea.

Cum vezi piața energetică în 2026? Ce se întâmplă cu prețurile la carburanți, gaze și energie electrică?

Dumitru Chisăliță spune că în 2026 vede câteva schimbări importante pe prețuri.
El spune că spre finalul lui 2026 apar „ușoare creșteri” la motorină și benzină, în linie cu prognozele unor instituții internaționale.
El spune că la gaze naturale trendurile actuale indică o scădere a prețurilor, dar scăderea „nu este obligatoriu să se reflecte” în facturi.
El spune că AEI indică, într-un studiu din octombrie, că sunt necesare măsuri concrete ca scăderea din piață să ajungă la consumatorul final.
El spune că la energia electrică estimează o ușoară creștere a prețului la nivel angro, dar și o ușoară scădere a prețului la consumatorul final.