Marius Luican, CEO, Reveal Marketing Research: 2026 va fi un 2025 upgradat, cu un consumator și mai obosit

• Piața de retail alimentar depășește 30 mld. euro/an și rămâne una dintre cele mai mari piețe de consum din economie, conform ZF.
• Consumatorii își ajustează comportamentul de cumpărare de peste 2 ani și mută cheltuiala către produse de strictă necesitate.
• O parte din industrie constată o scădere a puterii de cumpărare și vede presiune pe volume, nu doar pe valoarea vânzărilor.
• Cealaltă parte din industrie susține că lichiditatea există, dar observă o creștere a aversiunii la risc și o orientare spre „value for money”.

Ce tendinte vin in retail in 2026?
Revenirea apetitului de con­sum este dorinţa cea mai ma­re a executivilor din co­mer­ţul alimentar local
De mai bine de doi ani, ei vorbesc despre o prudenţă la cumpără­turi a românilor, prudenţă venită atât pe fon­dul unei inflaţii care nu se mai „îmblân­zeşte“, cât şi pe fondul unei incertitudini ca­re planează în aer deja de mai multă vreme.
Unii spun că există o scădere reală a puterii de cumpărare. Alţii afirmă că bani în piaţă sunt, doar că oamenii se tem să îi dea pe altceva decât pe produsele şi serviciile de strictă necesitate.

Pentru un sector unde incertitudinea a fost de fapt singura certitudine, ce urmează în 2026? Ce spune Marius Luican, CEO, Reveal Marketing Research, pentru Aleph Business?

”În 2026 vom avea un 2025 „upgradat”. Va semăna cu 2025, dar cu variabile în plus și cu un consumator și mai obosit, cu resurse chiar mai mici decât în 2025. Asta va face ca retailul să se comporte diferit. Per ansamblu, ne așteptăm la o ușoară creștere, cât să nu putem vorbi de stagnare sau recesiune, cum e posibil să se întâmple la nivelul economiei, în general. Dar, de la un sector la altul, lucrurile vor arăta diferit. Dacă vorbim strict de sectorul alimentar, aici vedem deja schimbări în obiceiurile de consum, însă evoluția va fi mai degrabă stabilă, fără schimbări majore. Schimbările vor ține mai mult de calitatea consumului, nu de volum: oamenii vor migra din nou către mărci proprii, către cantități mai mici și, uneori, către achiziția unor produse, dar nu a tuturor. În alte zone din retail, presiunea va fi mai mare. În zona de îmbrăcăminte și fashion va exista multă presiune. La fel, în electronice presiunea va fi mai mare decât în 2025. Același lucru îl vedem și în zona de bricolaj: marile rețele de DIY din România vor avea dificultăți mai mari decât în 2025.

În schimb, în pharma nu mă aștept la schimbări negative puternice. Cred că va continua să meargă bine, pentru că românii sunt foarte atenți la sănătate și caută soluții în această zonă, lucru vizibil și din numărul mare de farmacii din orașe. Trebuie să luăm în calcul și e-commerce-ul. Online-ul va deveni un diferențiator între retaileri. Cei care sunt deja acolo și și-au făcut „temele” vor avea un avantaj: vor avea un grad mai mare de succes și pierderi mai mici de la o categorie la alta.

În zona mall-urilor, care e un canal special și funcționează diferit față de retailul clasic, anticipez o polarizare. Mall-urile mari, cu vizibilitate și trafic ridicat, mai ales în București, vor merge bine și vor lua cotă de piață de la mall-urile mai mici, fără zone de entertainment dezvoltate, care vor avea dificultăți. În București vor fi 2–3 mall-uri care vor traversa 2026 bine prin trafic și cotă de piață, în timp ce altele vor suferi.”

Marii retaileri îşi întorc privirea spre sate şi comune şi încep să investească în această Românie unde locuieşte aproape jumătate din populaţia ţării. E acesta noul teren de bataie pentru marii retaileri?

”Aș spune două lucruri. În primul rând, ca manager al unei companii de cercetare de piață, recomand marilor jucători să facă exerciții de segmentare. Chiar dacă ni se pare că „consumatorul” nu se schimbă mult, în realitate se schimbă foarte mult calitatea lui și se schimbă puternic obiceiurile de consum: achiziția săptămânală mare versus cumpărăturile de proximitate. Apar alți consumatori și nu ne dăm seama, iar noi răspundem cu aceleași măsuri ca înainte, care nu se adresează noilor realități. Segmentarea te ajută să știi cine sunt consumatorii reali în perioadele de schimbare.

În al doilea rând, zona rurală are particularități mari. Din studiile pe care le-am făcut, nu există nici atât de mulți consumatori, nici atât de mulți bani, nici atât potențial pe cât se crede. Pentru cumpărăturile săptămânale, mulți merg în centrele urbane și cumpără de acolo. Există potențial în zona periurbană, de exemplu localitățile din jurul Bucureștiului au aproape același potențial ca Bucureștiul. Dar, pentru retailul de proximitate, în rural nu s-a dovedit până acum profitabilitatea. De aceea nu avem rețele mari cu magazine de proximitate în rural. Eu sunt rezervat și nu mă aștept la o extindere consistentă în rural. Consumatorii au deja o soluție: vin o dată pe săptămână la oraș și își fac cumpărăturile. Dacă retailerii mari investesc în rural, nu cred că investițiile vor demonstra profitabilitate, în opinia mea.”