The Economist estimează pentru România o creștere a PIB-ului de 1,5% în 2026

• The Economist vede România la +1,5% în 2026, după un ~1% în 2025, dar autorul speră la peste 2% pe fond de investiții publice, închiderea PNRR și o zonă euro mai bună.
• Mai important decât prognoza: suplimentul The World Ahead 2026 are mai multă publicitate (20 pagini vs 16) și mai multe pagini total (132 vs 128), semn că marile companii pariază pe o revenire globală.
• Tema mare pentru 2026: dobânzi mai mici (SUA, UK, China) care ar „oxigena” economiile; în plus, creșteri la EV, regenerabilele trec de 30% (fără hidro), iar lumea devine mai scumpă (prețul suplimentului 19,50€ vs 17,50€).

The Economist estimează creșterea României la 1,5% în 2026

The Economist estimează o creștere economică de 1,5% pentru România în 2026, în suplimentul anual de decembrie „The World Ahead 2026”. Ar fi o accelerare față de aprox. 1% în 2025. În urmă cu un an, în „The World Ahead 2025”, publicația estimase pentru România o creștere de 3,1%, însă „în realitate” economia a avansat mult mai lent, cu 0,8% pe primele nouă luni din 2025.
Optimismul de atunci a fost pus pe seama unei absorbții mai bune a fondurilor europene și a stabilității politice, două așteptări care nu s-au materializat.

Pentru 2026, autorul textului speră ca eroarea să se repete „în sens invers”: adică The Economist să fie de data aceasta mai pesimist decât realitatea, iar România să ajungă la peste 2% creștere. Argumentele invocate: investiții publice încă ridicate, presiunea de a închide PNRR în 2026 (cu absorbția a cel puțin încă 8 miliarde euro de la UE) și o zonă euro mai dinamică, ca partener comercial dominant.

Investițiile publice și PNRR pot împinge creșterea României peste 2%

Dincolo de cifrele de prognoză (care se alătură celor ale Comisiei Europene, FMI sau băncilor comerciale), textul pune accent pe „realitatea de business” surprinsă chiar în supliment. „The World Ahead 2026” are 132 de pagini (față de 128 anul trecut), iar numărul de pagini de reclamă crește la 20 (de la 16). Autorul tratează acest lucru ca pe un indicator al „temperaturii” din businessul mondial, comparabil ca semnal cu prețul petrolului sau dobânda Federal Reserve.

În argumentație apare și ideea că, deși publicitatea print este considerată în declin, The Economist rămâne o excepție: peste 400.000 de exemplare vândute săptămânal în print și aproximativ 900.000 de copii digitale, în creștere. O pagină de reclamă ar costa în jur de 50.000 de euro, iar concluzia este că firmele cheltuie astfel de sume doar dacă se așteaptă la venituri suplimentare — deci dacă văd o revenire a economiei globale.

Printre advertiserii menționați: Rolex, EY, AXA, SAP. Iar din reclamele din supliment se văd imediat și câteva tendințe: trei pagini dedicate soluțiilor AI (Claude și Kraken), două pagini pentru medicamentul anti-obezitate de la Eli Lilly și o pagină pentru un proiect major de real estate în Arabia Saudită, la Mecca. Textul notează și absența reclamelor din China, chiar dacă China apare constant în analiză, ca posibilă câștigătoare a izolaționismului american.

Reclamele cresc în supliment, iar companiile pariază pe o revenire globală

Textul vede drept „principalul eveniment” așteptat în 2026 scăderea dobânzilor în SUA, Marea Britanie și China, ceea ce ar urma să „dea oxigen” economiilor și să facă banii mai ieftini. În același tablou global, sunt menționate câteva repere: vânzările de mașini electrice ar crește cu 15%, cu China luând „partea leului”; 2026 ar fi un an al marilor evenimente sportive, cu Campionatul Mondial de Fotbal în prim-plan; producția de energie electrică din surse regenerabile excluzând hidroenergia ar depăși 30% la nivel mondial, trecând pentru prima dată în fața cărbunelui; iar cererea pentru metale precum nichel, cupru, zinc ar rămâne ridicată.

Pe plan geopolitic, textul citează o idee atribuită premierului Canadei, Mark Carney (fost guvernator al Băncii Angliei): intrăm într-o epocă a „geometriei variabile”, cu alianțe formate în funcție de interese conjuncturale — „plurilateralism” în locul „multilateralismului”. În final, apare și nota despre costuri: suplimentul The World Ahead ar costa 19,50 euro în decembrie 2025, față de 17,50 euro în decembrie 2024 (o creștere de 11%) — concluzia fiind o lume „mai nesigură, mai scumpă”, dar probabil mai dinamică decât 2025.