Adrian Voican, vicepreședinte ANAT: Nu poți porni economia cu piciorul pe frână, turismul frânează și trage totul în jos

În 2024, 1,6 milioane de turiști au ales cazarea în apartamente închiriate în regim hotelier, potrivit INS. Reprezintă 11% din totalul de 14,5 milioane de turiști înregistrați în România. Numărul e în creștere față de 2023, când erau 1,3 milioane. Bucureștiul e pe locul 49 în Europa la apartamente listate pe Airbnb. Gradul mediu de ocupare e de 66%, iar tariful mediu e 58 de euro pe noapte, conform platformei Airbtics.

Doar 20% din apartamentele închiriate în regim hotelier sunt clasificate. Ar trebui să ne îngrijoreze această statistică? Ce spune Adrian Voican, vicepreședinte ANAT, pentru Aleph Business?

” În primul rând, trebuie să clarificăm că noi, în România, avem date aproximative și, de multe ori, ele se bat cap în cap. Îmi pare rău să spun asta, dar nici măcar Ministerul Economiei, Antreprenoriatului, Digitalizării și Turismului – sau, mai pe scurt, și al Turismului – nu are o imagine unitară: ministerul publică 29.000 de unități de cazare clasificate la zi, în timp ce Institutul Național de Statistică, care are un alt criteriu (ia în calcul doar unitățile de cazare care au mai mult de patru camere), publică vreo 13.000 de unități de cazare. Adică, dacă nu ești atent și îți iei datele „oficiale” de pe net, o dată o să găsești 13.000 de unități de cazare, altă dată 29.000, și pentru publicul neavizat este confuzant. Ar trebui să avem o structură unitară, în care să înțelegem cu toții evoluția sau involuția turismului românesc.

E adevărat că cifrele pe care le-ai prezentat pentru 2024 sunt în creștere față de 2023 și că am avut poate cel mai bun an post-pandemie: 14 milioane de turiști au sosit la unitățile de cazare clasificate din România și am avut 30 de milioane de nopți de cazare. Din păcate, la turiștii care vin din străinătate vorbim de doar 2,4 milioane, ceea ce e sensibil mai puțin decât 2,7–2,8 milioane în anii 2017, 2018, 2019. Ce se întâmplă cu Airbnb – și când spun „Airbnb” nu mă refer strict la compania respectivă, ci la toate cazăriile de tip short-term rentals, ca să fim corecți – este că sunt scăpate de sub control. Nu știm exact. Probabil că vin mai mulți turiști care se cazează în apartamente, în locuințe întregi sau în unități aflate în blocuri de locuințe, dar habar n-avem în acest moment câți sunt, pentru că unele sunt înregistrate, altele nu. ”

Cum vedeți industria hotelieră din România și ce așteptări aveți dumneavoastră personal?

” Rezultatul este primul an de scădere în turismul românesc: avem recesiune, patru luni la rând de scădere – 4,2% în iunie, 4,4% în iulie, 6,3% în aprilie, 7,5% în septembrie – și nimeni nu se trezește. Nu poți să pornești economia cu piciorul pe frână: se oprește de tot și va fi extrem de costisitor să o repornești dacă vom vedea falimente, dacă oamenii se vor reprofila sau dacă investitorii își vor muta banii, în loc să dezvolte proiecte pentru hoteluri de 4–5 stele în România, în alte zone. Nu se trezește ministrul, n-am văzut reacție. Singura speranță pentru mine, în acest moment, este prim-ministrul Bolojan, care, acolo la Oradea, chiar a susținut foarte puternic dezvoltarea turismului. Oradea a ajuns, dintr-un oraș „anonim” pe harta României, un oraș extrem de strălucitor, alături de Băile Felix. Avem un hotel de 5 stele și încă unul care se va lansa în această iarnă și multe hoteluri de 4 stele, deci e un centru turistic foarte puternic.

Am speranță în domnul prim-ministru Ilie Bolojan că are o minte limpede, sper să aibă și timpul să facă asta sau să delege cui trebuie. Din păcate, ministerul nostru a fost un minister împotriva turismului și nu un minister pentru turism. Nicio măsură pentru turism, dimpotrivă. S-au redus voucherele de vacanță, puterea de cumpărare e mai slabă, nu vedem promovare la târgurile internaționale la nivelul la care ar trebui să fie România ca să conteze în lupta cu ceilalți competitori, care bugetează sute de milioane de euro pe 5–10 ani, au proiecte multianuale. Uite, noi suntem în decembrie, iar în ianuarie sunt cel puțin 2–3 târguri extrem de importante la nivel european – la Paris, la Madrid – și nu avem bugetul. România nu are buget, nici turismul nu are buget. Ca atare, habar n-avem dacă România va decide „în ultima secundă” să meargă la aceste târguri sau nu va merge. ”