Anca Bejan, PR Galeriile Artmark: Lucrările marilor artiști de patrimoniu sunt din ce în ce mai puține, atât în licitații, cât și în vânzările directe

• Artmark anunță creșterea vânzărilor la 11,07 mil. euro prin licitații.
• Magazinul „Dependent de Artă” urcă la 1,48 mil. euro, +10,4% an/an.
• Piața românească alocă 7,67 mil. euro pentru artă plastică.

Cât de bine se vinde arta? Între septembrie 2024 și septembrie 2025, Artmark bifează vânzări de 15,6 milioane de euro pe cele trei piețe unde activează – România, Croația și Bulgaria.

Doar în România, licitațiile aduc 11 milioane de euro, un plus de 8,2%, iar magazinul „Dependent de Artă” alte 1,48 milioane de euro, +10,4%. Pasiunea colecționarilor se împarte între arta plastică, 7,67 mil. euro, arta decorativă și obiectele de lux 1,93 mil. euro și carte și istorie 1,22 mil. euro.

Ce spune Anca Bejan, PR Galeriile Artmark?

„Cred că există două mari motive principale. Primul este că lucrările marilor artiști de patrimoniu sunt din ce în ce mai puține, atât în licitații, cât și în vânzările directe. Dacă în urmă cu 20 de ani licitațiile de artă și magazinele celebre de pe Lipscani ofereau mai multe astfel de lucrări, astăzi ele s-au împuținat, ceea ce creează un spațiu mult mai mare pentru artiștii contemporani.

Al doilea motiv important este înmulțirea evenimentelor dedicate artei contemporane și creșterea numărului de spații de expunere. Eu, de pildă, am început recent un turneu al muzeelor de artă din România și am fost plăcut surprinsă să descopăr, de exemplu, la Craiova, un muzeu care, deși nu are un spațiu foarte mare, a decis ca parterul să fie dedicat exclusiv artei contemporane. Se simte acest efort atât la nivelul instituțiilor, cât și al galeriilor de artă, unde există și un interes comercial.

La Palatul Cesianu-Racoviță, în inima Bucureștiului, vizavi de Muzeul Național de Artă și Muzeul Aman, lângă Ateneul Român, avem un muzeu viu, cu multe expoziții de artă contemporană. În licitații, organizăm anual cinci-șase mari evenimente dedicate acestui segment. Există o cerere în creștere, care ne determină să răspundem, iar artiștii contemporani au acum tot mai mult spațiu să se exprime. Avem și avantajul că muzeul nostru, cu intrare liberă zilnic, de la 10 dimineața la 8 seara, permite accesul gratuit, iar la galeriile Artmark vizitatorii descoperă adesea opere aflate în colecții private, altfel inaccesibile publicului. În această toamnă, de pildă, în marea licitație de sezon, vom avea o operă deosebită semnată Nicolae Grigorescu, dar, pe lângă clasici, artiștii contemporani vin din ce în ce mai puternic, cu prețuri de adjudecare în creștere de la un sezon la altul.

Arta contemporană acoperă însă mai multe decenii. Vorbim atât despre artiști deja clasici, precum Ion Țuculescu – căruia Art Safari i-a dedicat recent o expoziție memorabilă, „Geniul Amator” –, cât și despre artiști contemporani în viață, precum Ștefan Câlția sau Adrian Ghenie, aflați în topul pieței de artă. În prezent, locul întâi în acest top este ocupat de Țuculescu, urmat de Câlția, Corneliu Baba, Ghenie, Sabin Bălașa și Ecaterina Vrana. În cadrul evenimentului actual de artă contemporană expunem o lucrare spectaculoasă de Ecaterina Vrana, apreciată de critici precum Erwin Kessler.

De asemenea, sculptorul Daniel Rădulescu, foarte activ și recent prezent la o expoziție în Japonia, este un alt exemplu al vitalității scenei actuale. Creșterea pieței de artă contemporană se datorează atât talentului și hărniciei artiștilor, cât și implicării profesioniștilor care dedică tot mai mult timp acestui segment”, spune ea.