Ciprian Dascălu, economist-șef, BCR: Dacă ne uităm la ultimii doi ani, datoria publică, ca procent din PIB, a crescut semnificativ. Costul se reflectă și într-o încetinire a creșterii economice

• BCR revizuiește consistent prognoza de inflație.
• Prognoză inflație BCR: Pentru sfârșit de an urcă la 8,8% de la 7,5%.
• Analiștii BCR estimează un vârf al inflației pentru acest an la 9,2%.

4 THE LOVE OF BUSINESS, n-ai luxul iluziilor. Vezi imaginea de ansamblu, dincolo de aparenta creștere a PIB-ului, de volatilitatea inflației și de recenta scădere a dobânzilor interbancare.

România fiscală de azi nu e nici pe marginea prăpastiei, dar nici în vârful muntelui. E la răscruce.
Creditarea privată dă semne de revenire, dar rămâne încordată în fața incertitudinilor fiscale și geopolitice.

IMM-urile ezită să se împrumute, investițiile sunt mai prudente, iar băncile își recalibrează riscurile într-o piață unde statul joacă prea des rolul de locomotivă… fără să tragă toate vagoanele după el. Dar România încă are avantajele unei piețe bancare solide, cu lichiditate, capitalizare bună și potențial de intermediere.

Ce spune Ciprian Dascălu, economist-șef, BCR?

„Practic, această ajustare fiscală sau consolidare fiscală a fost amânată foarte mult timp. România, după criza COVID, are în fiecare an deficite mari și mult peste țintă. Anul trecut, deficitul bugetar a ajuns la 9,3% din PIB, cel mai mare din Uniunea Europeană. Amânarea corecției face ca aceasta să fie mai dureroasă. Alternativa ar fi fost o corecție prin intermediul forțelor pieței, care ar fi putut fi chiar mai dureroasă decât o ajustare controlată prin măsuri fiscale.

În special pe partea de venituri trebuie făcut efortul, având în vedere că partea de cheltuieli bugetare este foarte rigidă: aproximativ 90% sunt salarii, pensii din sistemul public și cheltuieli cu dobânzile. Acestea consumă, ca să spunem așa, cam 90% din veniturile fiscale și din contribuțiile sociale.

Desigur, ajustarea fiscală are un cost. Am trăit practic pe datorie. Dacă ne uităm la ultimii doi ani, datoria publică, ca procent din PIB, a crescut semnificativ. Costul se reflectă și într-o încetinire a creșterii economice față de scenariul în care nu s-ar fi făcut ajustarea fiscală, dar și într-o creștere a ratei inflației, având în vedere că măsurile pe partea de venituri — respectiv creșterea TVA și a accizelor — sunt inflaționiste.

Ce implicații are acest lucru asupra politicii monetare? Pe termen scurt, Banca Națională menține ratele de dobândă neschimbate, având în vedere accelerarea inflației datorită creșterii taxelor indirecte. Ne așteptăm la un vârf al inflației undeva la 11,5%, apoi o scădere spre 8,8% la finalul acestui an și spre 3,7% la finalul anului viitor.

Ceea ce înseamnă că, cel mai devreme, undeva în ședința din februarie 2026, Banca Centrală ar putea reîncepe ciclul de reducere a dobânzilor, dacă prognoza de inflație arată o traiectorie sustenabilă către intervalul-țintă. Vedem o probabilitate ridicată, mai ales că ajustarea fiscală are, pe termen mediu, un efect dezinflaționist.

Alternativa la consolidarea fiscală, pe fondul riscului de reducere a ratingului de țară, ar fi fost mult mai negativă pentru toți actorii din economie, însemnând o creștere și mai abruptă a costurilor de finanțare. Pentru moment, pachetul fiscal este primit pozitiv de cele mai importante trei agenții de rating, iar reacția piețelor și a investitorilor se vede prin reducerea semnificativă a ratelor de dobândă la care se împrumută statul român”, spune el.