- Creșterea PIB-ului e tot mai mică.
- Agricultura, comerțul, IT&C, construcțiile aduc câte 0,1% la dinamica PIB.
- Tranzacțiile imobiliare au o contribuție negativă de -0,1% la dinamica PIB.
4 THE LOVE OF BUSINESS, aud cum strigă PIB-ul din zona de turbulențe. Ne învârtim într-un cerc de taxe mai mari, deficite depășite și investiții publice lăsate în sertare.
Advertisment
Productivitatea stagnează și consumul absoarbe impulsurile scumpe de politică fiscală. Inflația scade, dar nu simți ieftiniri reale. Rămânem campioni europeni la scumpiri.
PIB-ul nu se mișcă efervescent, dar statul nu-și mai poate plăti nici datoriile de bază fără artificii contabile.
Avem investiții străine directe în creștere, dar capitalul românesc încă nu se simte protejat. Statul e prea gras, investițiile sunt prea puține, birocrația e prea lentă și omul simte că duce greul, dar nu știe de ce. În spatele neliniștii fiscale, se aliază din ce în ce mai mulți antreprenori.
Titlurile zilei
Ce spune Christian Năsulea, profesor de economie internațională?
„O serie atât de lungă de întrebări, atât de dificile, pentru care nu știu dacă există cineva care să aibă un răspuns pertinent. Pe scurt, lucrurile astăzi arată instabil. Nu se știe exact în ce direcție vor merge atât economia românească, cât și cea internațională. Trecem printr-o perioadă extrem de instabilă și tot ceea ce putem face este să ne pregătim, astfel încât să avem spațiul de manevră necesar pentru a acționa atunci când apar factori negativi.
Când spun „să ne pregătim”, nu mă refer doar la statul român, deși și acesta trebuie să își rezolve problemele de deficit cu care ne confruntăm de prea mult timp. Mă refer mai ales la cetățenii români și la oamenii de afaceri, care trebuie să înțeleagă că este mai dificil să faci business când lucrurile nu merg bine, dar tocmai perioadele de instabilitate aduc și oportunități mai mari. Acesta este momentul în care putem să strălucim, dacă știm să fim pregătiți pentru ceea ce urmează, pentru ceea ce „soarta ne servește” într-un context dominat de instabilitate.
Un stat eficient pentru noi înseamnă, în primul rând, un stat mai suplu. Asta presupune reducerea cheltuielilor acolo unde banii publici sunt risipiți și folosirea lor mai responsabilă. Eficiența, în definiția sa generală, înseamnă să faci cât mai mult cu cât mai puțin. În situația noastră concretă, însă, avem nevoie să ajungem să facem mai mult cu resurse mai reduse. Nu putem spune că în România se fac puține lucruri, dar acestea se realizează cu prea multe resurse, ceea ce nu este sustenabil.
Trebuie să corectăm raportul dintre cost și rezultat atunci când cheltuim banii publici, iar aceeași logică se aplică și în sectorul privat. Vremurile actuale sunt mai dificile, ceea ce înseamnă că firmele sunt nevoite să ia decizii grele: să optimizeze, să eficientizeze și să gestioneze resursele mai bine, pentru ca lucrurile să meargă mai bine”, spune el.