Dragoș Huru, profesor de economie, ASE: Suntem în recesiune deja de mulți ani de zile. Suntem în ceea ce se cheamă recesiune tehnică, deci suntem sub potențial

• PIB-ul României are un avans de 0,3% în T2/2025 față de T2/2024.
• PIB-ul României are un avans de 0,3% în S1/2025 față de S1/2024.
• PIB-ul României are un avans de 1,2% în T2/2025 față de T1/2025.

INS publică azi datele PRELIMINARE aferente creșterii economice în T2. PIB-ul României are un avans de 0,3% în trimestrul al doilea din 2025, comparativ cu același trimestru de anul trecut.

Același avans îl are și în primul semestru din 2025, comparativ cu aceeași perioadă de anul trecut. Comparativ cu trimestrul precedent, economia are un avans de 1,2% în termeni reali, specifică INS, peste datele din T1, care arătau o stagnare

Ce spune Dragoș Huru, profesor de economie, ASE?

„În primul rând, suntem în recesiune deja de mulți ani de zile din punct de vedere al definiției, așa cum ați întrebat. Suntem în ceea ce se cheamă recesiune tehnică, deci suntem sub potențial, adică sub ceea ce am putea să realizăm în economie. Asta nu este doar opinia mea și poate fi demonstrată în foarte multe moduri.

Faptul că e posibil să ajungem într-o situație de platou sau ușoară descreștere este iarăși o realitate. Ministrul nu afirmă nimic altceva decât că economia continuă, pare, să funcționeze în vechile repere, fără să aducă nimic nou și e foarte posibil să ajungem și într-o zonă în care să avem o scădere economică. Ceea ce n-ar fi neapărat o surpriză după o perioadă extrem de lungă de timp de 7-10 ani de creștere continuă.

Economiile nu pot crește pe perioade atât de lungi, în mod constant, câteodată au nevoie să se așeze, să spunem, puțin mai netehnic, dar mai pe înțelesul celor care nu sunt neapărat economiști. Și ceea ce se va întâmpla depinde foarte mult de deciziile care se vor lua din partea băncii centrale. Pentru că în momentul de față, în baza continuării încertitudinii geopolitice internaționale și în baza ajustărilor de tip fiscal în încercarea de a atinge o stabilitate a deficitului, avem o presiune de natură inflaționistă.

Banca centrală, în momentul de față, va trebui să ia o decizie cum va acționa. Ori va încerca să stabilizeze prețurile și să pondereze rata inflației, ori va conserva sau va elibera cursul de schimb. Din punct de vedere tehnic, aceste presiuni de tip inflaționist se eliberează ori prin creșterea prețurilor, ori prin deprecierea cursului de schimb. E dificil să spunem ce se va întâmpla, atâta timp cât, în mod normal, banca centrală, oricare bancă centrală, păstrează o mare notă de incertitudine privind acțiunile sale pentru a nu da loc speculațiilor.

Dar bănuiesc că dacă va veni recesiunea, ea se va simți foarte puternic în ultimul trimestru, atâta timp cât avem un an agricol foarte bun, ceea ce va influența datele din trimestrul 3. În mare, vedeți dumneavoastră, inflația este un rezultat. Este exact precum febra, ca atunci când ești răcit e un simptom, nu este o cauză. Bineînțeles că exact ca în cazul febrei pot să apară consecințe neplăcute sau chiar fatidice. Eu cred că BNR-ul luptă și va elibera cursul de schimb pentru a nu ajunge la o inflație cu două cifre care ar însemna un prag psihologic.

Am colegi care apreciează că va sări de 10% și va ajunge undeva aproape de 11% pentru că BNR-ul nu știu dacă va putea să țină acest curs. E posibil să ajungem și la un 12-15%, depinde de opțiunea care se va întâmpla, pentru că în momentul de față incertitudinea e destul de puternică având în vedere că avem de primit niște răspunsuri destul de importante în două-trei zile, fiind foarte puternic influențați de deciziile întâlnirii Trump-Putin, care s-ar putea să schimbe tot ceea ce eu astăzi vă spun.

Cu certitudine, dacă o să mă întrebați luni, o să vă pot spune mai multe, pentru că astăzi rămâne de văzut. Dacă nu se întâmplă nimic, eu cred că inflația va fi undeva 11%, 12%, 13%, dar e posibil să fie și altfel, pentru că suntem astăzi extrem de puternic influențați de ce se întâmplă în spațiul internațional, având în vedere că, între inflație și cursul de schimb, decizia privind cursul de schimb va lua în calcul climatul internațional, atitudinea pe care Donald Trump o să aibă cu privire la taxare și taxarea importurilor.

Nu avem foarte mari exporturi, dar sunt importante totuși pentru economia României și pentru Statele Unite. E clar că nu o să vorbim de o perioadă extrem de bună în viitorul apropiat”, spune el.