Cum reacționează mediul de business la pachetul 2 de măsuri fiscale?

• Statul impune o taxă de 25 lei pe colete extracomunitare, dar firmele evită plata prin excepții legislative.
• Autostrada Moldovei primește finanțare din PNRR și atrage deja investiții în regiune.
• Guvernul propune creșterea capitalului social al SRL-urilor la 8.000 lei, dar antreprenorii contestă măsura, scrie ZF.

Ministrul finanțelor, Alexandru Nazare, anunță că România include Autostrada Moldovei (A7) în componenta nerambursabilă a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Astfel, proiectul beneficiază de finanțare prin granturi și are asigurată finalizarea la timp. Decizia vine după ce zeci de kilometri din autostrăzile A7 și A8 sunt eliminați temporar din programul european din cauza nerespectării procedurilor de achiziții publice. Mediul de afaceri reacționează imediat, iar dezvoltatorii încep deja investiții în zonele vizate de noua infrastructură, precum Bacău, Roman și Iași și anticipează un potențial economic major, scrie ZF.

Care sunt obstacolele în taxarea coletelor extracomunitare?

În pachetul al doilea de măsuri fiscale, guvernul propune o taxă de 25 de lei pentru fiecare colet cu valoare sub 150 de euro care provine din afara Uniunii Europene. Reprezentanții firmelor de curierat contestă aplicabilitatea măsurii și spun că majoritatea coletelor din China ajung în România prin alte state UE, precum Ungaria, unde sunt deja vămuite. Astfel, marfa intră în România ca și cum ar fi din spațiul comunitar și evită taxarea.

Adrian Mihai, CEO al FAN Courier, explică faptul că România nu poate reglementa această taxă unilateral, din moment ce comerțul este reglementat la nivel european. Platformele din China pot deschide firme oriunde în UE și astfel livrează marfă considerată „comunitară”.

Care sunt stimulentele pentru dezvoltarea de huburi logistice în România?

Pentru a atrage investiții locale, guvernul introduce o excepție de la plata taxei de 25 de lei pentru coletele care sunt procesate prin depozite amplasate pe teritoriul României.

Ministrul Nazare promovează această măsură ca parte a strategiei de transformare a României într-un hub logistic regional.

Intrarea în Schengen și dezvoltarea autostrăzilor sporesc atractivitatea țării în fața investitorilor logistici. Reprezentanți ai companiilor mari confirmă această tendință.

FM Logistic, de exemplu, raportează creșteri în 2025 și investește în tehnologii pentru automatizare și eficientizarea forței de muncă.

Care e impactul asupra producătorilor locali de haine?

Claudia Ioniță, fondatoarea brandului Couture de Marie, afirmă că taxa de 25 de lei poate echilibra competiția dintre producătorii locali și platformele asiatice precum Shein sau Temu.

Ea observă că aceste platforme afectează consumatorii prin prețuri foarte mici, care reduc interesul pentru produsele locale. Totuși, Ioniță consideră că taxa nu este suficientă: este nevoie de educarea consumatorului, promovarea produselor românești și sprijin direct pentru brandurile locale.

Care sunt criticile din partea pieței de e-commerce?

Jucători din e-commerce avertizează că taxa de 25 de lei nu produce efecte reale, deoarece proiectul legislativ include o excepție: dacă vama se face în România, taxa nu se aplică.

Astfel, platformele din China își redirecționează fluxurile de marfă către aeroporturi românești precum Oradea și evită plata.

Conform actorilor din industrie, această portiță legală permite menținerea concurenței neloiale, în detrimentul magazinelor online românești.

Care e poziția ARMO?

Cristian Pelivan, director executiv al Asociației Române a Magazinelor Online (ARMO), susține că taxa trebuie aplicată tuturor coletelor extracomunitare cu valoare declarată sub 150 de euro, indiferent de punctul de intrare în țară – fie Budapesta, fie Oradea.

El atrage atenția că problema mai gravă rămâne lipsa controlului asupra produselor neconforme sau toxice vândute pe platformele asiatice, iar protecția consumatorului ar trebui să devină prioritară.

Care sunt reacțiile din mediul antreprenorial?

Guvernul propune obligativitatea creșterii capitalului social minim pentru SRL-uri de la 200 la 8.000 de lei – o majorare de 40 de ori. Liviu Sav, cofondator al platformei Bridge to Information, critică măsura pe motiv că nu are fundament economic și creează presiune inutilă asupra antreprenorilor.

El subliniază că peste 70% dintre firmele active în România funcționează cu capital social minim, generează 15% din cifra de afaceri a economiei și angajează peste 25% din forța de muncă.

Sav susține că măsura este „heirupistă” și că statul ar trebui, în schimb, să se concentreze pe soluții reale pentru reducerea insolvențelor – precum protejarea creanțelor sau eliminarea firmelor cu pierderi cronice. În opinia sa, deciziile fiscale trebuie să fie susținute de studii de impact și să țină cont de realitățile pieței.