Radu Nechita, economist: Eu cred că prețurile care vor crește cel mai mult vor fi prețurile din sectoarele în care există cea mai puțină concurență

• Radu Nechita, economist: Eu cred că prețurile care vor crește cel mai mult vor fi prețurile din sectoarele în care există cea mai puțină concurență.
• Inflația va depăși 9% până la finalul anului, pe fondul scumpirii energiei după eliminarea plafonării.
• Majorarea dobânzii-cheie e riscantă, ar adânci recesiunea și ar agrava deficitul bugetar, avertizează Isărescu.

Inflația va atinge un vârf de 9,6–9,7% în septembrie și va rămâne peste 9% la final de an, estimează guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Potrivit INS, inflația urcă la 7,84% în iulie față de aceeași lună din 2024, cu o creștere lunară de 2,7%. Scumpirea vine în special din eliminarea plafonării tarifelor la energia electrică, care a dus la o majorare medie de 61,5% a facturilor. Isărescu avertizează că România nu va atinge ținta de deficit de 7% din PIB și spune că o creștere a dobânzii-cheie ar agrava recesiunea și deficitul bugetar.

Ce spune Radu Nechita, economist?

„Aceste creșteri au drept consecințe nu doar schimbările în fiscalitate. Ele sunt rezultatul unei politici monetare desfășurate în ultimii ani. De ce? Pentru că măsurile de politică monetară au nevoie de timp pentru ca ele să fie reflectate integral în prețuri. Este un decalaj de un an și jumătate, doi ani de zile.

Deci ceea ce vedem noi astăzi vine cumva ca niște valuri din trecut. Sigur, impactul este mai puternic inițial și descrește în timp, până când toate modificările generate de, practic, o creștere a masei monetare ajung să fie reflectate în prețurile din economie. Pe această politică monetară se adaugă alte efecte generate de alte politici.

Reamintim faptul că prețurile au fost blocate, controlate de către stat, din motive complet populiste. Noi, economiștii, știm că nu există o problemă atât de gravă pe care controlul, blocajul prețurilor de către guvern să nu o agraveze și mai tare. Deci a fost o măsură luată din considerente politice, electorale, și prețurile respective erau prețuri „înghilimele”, adică nu reflectau realitatea de pe piață.

Nu poți continua cu blocajul prețurilor pentru că se acumulează niște dezechilibre care, până la urmă, ne lovesc mai tare decât dacă lăsăm acea creștere graduală. Până la urmă s-a renunțat la acel control al prețurilor și, bineînțeles, toate creșterile care au fost blocate, ținute „sub presiune” și cum vreți să le ziceți, barajul a crăpat și acum ele au început să crească, probabil excesiv; ar urma să fie o corecție în jos la un moment dat. Și al doilea element care influențează este politica monetară, controlul prețurilor care a fost introdus când nu trebuia, dar scos, ceea ce e un lucru bun, chiar dacă ne deranjează un pic acum.

Al treilea element este politica fiscală, creșterea TVA-ului, a accizelor. Entuziasmul meu pentru creșterea de fiscalitate știți foarte bine că este extrem de redus. Mie mi se pare că a fost o măsură luată nu în interesul pe termen lung al oamenilor, al poporului, al României, cum vreți să o formulați, ci a fost o metodă de a câștiga timp față de creditorii internaționali și de a convinge agențiile de rating să nu ne scadă nota la purtare.

Acea notă a României, a mediului de afaceri și a capacității statului român de a-și onora angajamentele. Este o măsură extrem de periculoasă. Nu am date să spun că era singura.

Sunt păreri care justifică alte variante de a rezolva acea problemă a credibilității, dar suntem în această situație. Fiscalitatea a crescut. Asta va influența diverse creșteri de prețuri.

Putem să ne uităm și eu cred că prețurile care vor crește cel mai mult vor fi prețurile din sectoarele în care există cea mai puțină concurență. Deci, dacă vrem să o jucăm strategic pentru viitor și să avem niște prețuri cât mai decente, strategia viabilă pe termen lung este să avem cât mai multă concurență pe piața bunurilor și serviciilor”, spune el.