- Pilonul II oferă randamente net superioare Pilonului I, însă primește doar 20% din contribuția totală; creșterea ponderii sale este esențială pentru pensii sustenabile și echitabile.
- Sistemul public (Pilonul I) este inechitabil, ineficient și nesustenabil demografic, iar presiunea bugetară va crește odată cu pensionarea decrețeilor.
- Reglementările recente cu privire la plata pensiilor private aduc flexibilitate și predictibilitate, dar trebuie însoțite de măsuri fiscale și investiționale corecte.
În România, sistemul de pensii se organizează pe trei piloni. Pilonul I este public, cu contribuție obligatorie de 20,25% din salariul brut. Pilonul II este privat, tot cu contribuție obligatorie, dar redusă – 4,75%. Pilonul III este opțional, cu o contribuție deductibilă fiscal de până la 400 EUR/an. Această sumă nu se actualizează din 2009, deși inflația cumulată depășește 90%, iar salariul brut aproape se cvadruplează.
Advertisment
Care sunt randamentele Pilonului I și Pilonului II?
Pilonul I oferă un randament mediu de aproximativ 5%. Contributorii obișnuiți nu își recuperează contribuțiile decât dacă trăiesc peste 92 de ani. Pilonul II, în schimb, înregistrează un randament mediu anual de 7,8%, ceea ce duce la o rată reală de randament de 3,5% după ajustarea la inflație.
Care sunt inechitățile sistemului public (Pilon I)?
Sistemul public de pensii generează inechități evidente. Pensii speciale foarte mari coexistă cu pensii obișnuite considerate „prea mari” de către autorități și impozitate suplimentar. Această percepție negativă descurajează contribuția și reduce participarea pe piața muncii.
Titlurile zilei
În plus, sistemul devine tot mai nesustenabil, în special odată cu apropierea pensionării generației „decrețeilor”, când raportul pensionari/angajați depășește 1:1. Fără subvenții, pensia publică ar reprezenta doar 20% dintr-un salariu brut mediu.
Care e necesitatea dezvoltării Pilonului II?
Deși Pilonul II oferă randamente superioare și este administrat eficient, doar 20% din contribuția totală obligatorie ajunge în acest sistem. Legile prevăd creșterea contribuției la 6%, însă guvernele amână aplicarea acestei măsuri. Creșterea ponderii Pilonului II devine esențială pentru a oferi pensii decente într-un sistem sustenabil și echitabil.
Care e reglementarea plății pensiilor private?
Un proiect legislativ recent propune reglementarea modalităților de plată a pensiilor din Pilonul II ce oferă trei opțiuni:
- Lump sum – retragere unică de până la 25% la pensionare.
- Plăți programate – pe maximum 10 ani, cu dobândă aplicabilă.
- Rente viagere – plăți lunare pe durata vieții beneficiarului.
Care sunt comparațiile internaționale cu privire la retrageri și taxare?
În Europa, procentul de lump sum variază considerabil – de la 0% în Germania, până la 100% în Belgia sau Grecia. Acesta se corelează frecvent cu tratamentul fiscal: sumele mici sunt scutite de taxe, cele mari sunt impozitate. În România, scutirea de impozit pentru retragerea de 25% pare justificată, mai ales că restul fondurilor continuă să fie investite, în principal în titluri de stat.
Care e necesitatea instrumentelor indexate la inflație?
Pentru protejarea pensiilor împotriva inflației, statul ar trebui să emită obligațiuni indexate la inflație (TIPS). Acestea permit conservarea valorii reale a plăților. Deși utile, guvernul român evită acest tip de instrument și preferă să „câștige” din inflație pentru a-și reduce real datoria publică, într-un context de deficite cronice.
Care sunt provocările Pilonului III?
Pilonul III devine tot mai puțin competitiv în lipsa unei actualizări a deductibilității fiscale. Cu o sumă deductibilă neschimbată din 2009, contribuția ar trebui cel puțin să se dubleze, sau chiar să crească la 100 EUR/lună, pentru a rămâne atractivă în comparație cu alte instrumente financiare disponibile pe piață (fonduri mutuale, obligațiuni, acțiuni etc.).
Pilonul II rămâne stabil
Pilonul II rămâne un sistem stabil, bine reglementat, care generează randamente peste inflație. Odată cu apropierea pensionării decrețeilor, fondurile trebuie doar să ajusteze portofoliile pentru a corespunde scadențelor retragerilor, care sunt previzibile. Majoritatea activelor sunt investite în titluri de stat cu scadențe sub 5 ani, iar acest lucru se face relativ simplu.
Care e impactul aderării la OECD?
Aderarea României la OCDE extinde universul investițional al fondurilor de pensii și permite accesul la piețele din toate țările membre. Astfel, fondurile pot investi în active cu randamente mai bune și risc mai mic, inclusiv în obligațiunile americane, considerate de referință globală.
Bursa de Valori București devine mai atractivă pentru investitorii străini, ceea ce susține indirect randamentele fondurilor de pensii.