BNR menţine în continuare dobânda de politică monetară la 6,5% pe an. „Rata anuală a inflaţiei va creşte semnificativ în T3/2025, sub impactul expirării schemei de plafonare a preţului la energie şi al majorării TVA”

• BNR menține dobânda-cheie la 6,5% și ratele facilităților de credit și depozit.
• Rămân nemodificate rezervele minime obligatorii pentru pasivele în lei și valută.
• Inflația va crește în T3/2025 din cauza liberalizării prețurilor și majorării taxelor; următoarea ședință e în 8 octombrie.

Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României, întrunit în ședința din 8 august 2025, decide să mențină dobânda-cheie la 6,5%. BNR păstrează și ratele dobânzilor pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,5% pe an și pentru facilitatea de depozit la 5,5% pe an.

Care sunt deciziile cu privire la rezervele minime obligatorii?

Pe lângă ratele dobânzilor, conducerea BNR hotărăște să păstreze nemodificate nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Cum evoluează inflația?

Conform BNR, rata anuală a inflației înregistrează un salt important în T3/2025, ca urmare a expirării schemei de plafonare a prețului la energia electrică și a majorării cotelor de TVA și accizelor din 1 august.

Ulterior, inflația va scădea lent și fluctuant în următoarele trei trimestre, dar va rămâne la un nivel mai ridicat decât în proiecția precedentă.

În T3/2026, inflația va suferi o corecție abruptă descendentă, odată cu diminuarea efectelor șocurilor pe partea ofertei și va continua să descrească gradual și să revină în interiorul intervalului țintei spre finalul perioadei de prognoză. Acest proces este susținut de intensificarea presiunilor dezinflaționiste determinate de deficitul de cerere agregată și de măsurile fiscal-bugetare corective implementate din august 2025.

Care sunt riscurile?

Persistă incertitudini cu privire la măsurile viitoare de consolidare bugetară, în conformitate cu Planul bugetar-structural convenit cu Comisia Europeană și procedura de deficit excesiv.

Riscurile legate de evoluția economică și inflația provin din mediul extern, inclusiv din contextul conflictelor din Ucraina și Orientul Mijlociu, tensiunilor comerciale globale și efectelor acordului comercial SUA-UE.

Care e importanța fondurilor europene și a politicilor monetare externe?

În acest context, absorbția eficientă a fondurilor europene, în special a celor din programul Next Generation EU, este esențială pentru a contrabalansa efectele consolidării bugetare și tensiunile geopolitice, precum și pentru realizarea reformelor structurale și tranziției energetice.

Deciziile de politică monetară ale BCE, Fed și ale băncilor centrale regionale au și ele un impact important asupra perspectivelor economice.