Efortul bugetar pentru pensii în România ajunge la 15–16% din PIB până în 2050, mult peste media OCDE, ceea ce duce la o scădere a ratei de înlocuire a veniturilor la 60–65%

• Pensiile vor consuma până la 16% din PIB în 2050 și reduc rata de înlocuire la 60–65%.
• Fondurile private obțin randamente bune și își diversifică investițiile.
• CFA cere reforme și guvernanță mai bună pentru sustenabilitate.

Efortul bugetar alocat pensiilor în România crește semnificativ și urmează să ajungă la 15–16% din PIB până în 2050, peste media OCDE de 10%, conform ZF.

Această evoluție duce la o scădere a ratei de înlocuire a veniturilor din pensie, de la 80% la aproximativ 60–65%, potrivit unui raport CFA România, care atrage atenția asupra necesității reformei sistemului public și a unei economisiri suplimentare pe termen lung prin instrumente precum fondurile de pensii private.

Fondurile private diversifică portofoliile și susțin performanța, iar sistemul de pensii resimte presiunea demografică

Fondurile private din România încep să își diversifice portofoliile, depășesc concentrarea pe titluri de stat românești și includ investiții în instrumente financiare din țări OCDE, fonduri de private equity și active alternative. Aceste schimbări susțin o strategie investițională mai adaptată și mai performantă, cu o mai bună corelare între obligațiile viitoare și structura activelor.

Randamentele medii ale fondurilor private depășesc 7% anual, peste inflație, iar specialiștii CFA subliniază importanța unei guvernanțe solide pentru menținerea performanței sustenabile. Un raport CFA Institute evidențiază că transparența, independența decizională și supravegherea riguroasă reprezintă elemente esențiale în administrarea fondurilor de pensii, într-un sistem bazat pe contribuții definite. În România, consolidarea comitetelor de investiții și utilizarea unor indicatori relevanți contribuie la maturizarea pieței.

Pe fondul scăderii ratei fertilității și al unei durate active de muncă sub media europeană, sistemul de pensii resimte o presiune demografică accentuată. Rata de dependență actuală (53%) se află la nivelul mediei OCDE, însă combinată cu îmbătrânirea populației și schimbările tehnologice, aceasta ridică semne de întrebare cu privire la sustenabilitatea pe termen lung a protecției sociale în România.