Radu Nechita, profesor de economie: Creșterea economică înseamnă capacitatea noastră de a produce bogăție, capacitatea noastră de a ne îmbogăți

• Radu Nechita, profesor de economie: Creșterea economică înseamnă capacitatea noastră de a produce bogăție, capacitatea noastră de a ne îmbogăți.
• ChatGPT said:
• S&P confirmă ratingul României la ‘BBB-‘ cu perspectivă negativă și avertizează asupra riscurilor financiare și scăderii creșterii economice în 2025-2026.
• Evaluările Fitch, Moody’s și S&P din această toamnă vor influența finanțarea țării și economia reală.

Agenția S&P Global a reconfirmat ratingul României la ‘BBB-‘, fără retrogradare la junk, însă perspectiva rămâne negativă pentru datoria în valută și cea în monedă locală, pe termen scurt și lung. Menținerea ratingului se bazează pe așteptarea că guvernul va controla dublul deficit major al țării.

Riscurile financiare vor rămâne ridicate în următorii ani, în ciuda măsurilor de consolidare, într-un context macroeconomic dificil, cu încetinire economică, inflație ridicată și deficit de cont curent mare. S&P a redus prognoza de creștere a PIB la 0,3% în 2025 (de la 1,8%) și 1,3% în 2026 (de la 2,6%). România se pregătește pentru o toamnă decisivă în evaluările financiare internaționale, cu revizuiri de la Fitch (15 august), Moody’s (12 septembrie) și S&P (octombrie), ale căror decizii vor influența sentimentul investitorilor și economia reală.

Ce spune Radu Nechita, profesor de economie?

„Este o veste pe jumătate bună, în sensul că noi ne-am oprit căderea, încă nu ne-am izbit de pământ. Dar se pare că ne-am oprit această cădere. Acum, ce ar trebui să facem? Ar trebui să ne redresăm.

Ingredientul principal al acestei redresări este creșterea economică. Știu, pentru mulți dintre cei care nu sunt neapărat economiști, acest lucru înseamnă ceva foarte abstract și ceva care nu ne privește în mod direct. Dar creșterea economică înseamnă capacitatea noastră de a produce bogăție, capacitatea noastră de a ne îmbogăți.

Pentru asta avem nevoie de stabilitate, de predictibilitate și de evitarea amenințărilor cu noi impozite, cu noi hărțuiri ale întreprinzătorilor și celor care lucrează în această țară. Avem nevoie de aflux de capital străin, pentru că nu ne putem redresa doar cu investițiile făcute de întreprinzătorii din România. Deci, această ambianță, acest mediu de afaceri sintetizat prin notele agenților de rating este ceva care, deși pare îndepărtat, ne afectează nivelul de trai mult mai direct decât ne dăm seama în mod normal.

Și atunci, măsurile care trebuie luate sunt cumva cele anunțate deja de guvern, în special partea de reducere a cheltuielilor publice. În comunicatul agenției se menționa deficitul de concurență, se menționa faptul că există o datorie publică în creștere și riscurile inflaționiste pe care le constatăm, le simțim la buzunar cu toții. Veniturile guvernului sunt alocate și pentru plata dobânzilor la această datorie publică.

Deja ne apropiam, dacă nu cumva am depășit, 9% din veniturile guvernului merg pe serviciul datoriei publice. Nu ne mai permitem să mergem pe îndatorare, nu ne mai permitem să facem deficite bugetare, unul după altul, decenii la rând. Guvernul trebuie să fie sprijinit în reducerea cheltuielilor publice.

Dacă nu facem acest lucru, dacă cedăm la zvârcolelile celor care își pierd privilegiile, atunci noi ne vom izbi. Deci, revizuirea va avea loc într-un sens negativ. Dacă trecem la „junk”, atunci vor fi și mai puțini investitori care să vină aici, vor cere dobânzi mai ridicate și guvernul va avea dificultăți tot mai mari în a finanța cheltuielile publice și acel deficit pe care, dacă nu îl rezolvă, pe care dacă nu îl eliminăm, ne va aduce la sapă de lemn.

Noi acum am câștigat timp pe care trebuie să-l folosim pentru a reduce volumul cheltuielilor publice, peste tot pe unde se poate tăia, trebuie tăiate cheltuielile publice, amânate cheltuielile care pot fi amânate, eliminată risipa și să nu ne mai ascundem după povestea că s-au făcut investiții. Deci, multe din aceste investiții sunt înregistrate în contabilitate ca fiind investiții. Nu vreau să dau exemplu, să nu supăr pe cineva sau să fiu acuzat că vorbesc în necunoștință de cauză, dar multe din centre de informare turistică în mijloc de pustietăți în care nu circulă nimeni, care sunt dezvoltate pe bani nici nu știu de unde exact, alea nu sunt investiții.

Renovări de școli în sate, e minunat, dar dacă nu sunt elevi în acele sate, iarăși, deși le înregistrăm în contabilitate ca investiții, nu sunt neapărat ceva care contribuie la capacitatea noastră de a produce bogăție. Deci, munca neașteptată, munca cea mai dificilă este de acum încolo. Ne-au lovit cu impozite pentru că trebuia să strângă repede niște bani, asta a fost scuza.

Alții nu sunt foarte convinși că așa trebuia făcut, pentru că asta mărește riscul de recesiune. Dar acum este nevoie de tăiat masiv cheltuieli publice. Suntem prea mulți angajați la stat, o spun pentru că și eu sunt angajat la stat, suntem prea mulți.

Nu toți avem de lucru, nu toți ne străduim să ne facem datoria acolo și este greu pentru un manager să facă distincție. În toate posturile astea de cheltuieli nu vom găsi angajați degeaba, nu vom găsi investiții pentru firma primarului sau a cumnatului primarului, nu vom găsi nicăieri risipa identificată ca atare. Este nevoie de un efort făcut de sus în jos, de către toți cei care au posibilitatea de a spune nu unor cheltuieli publice, care poate că sunt justificate pe hârtie, poate că sunt ambalate foarte frumos, dar în ultima instanță ne dăm seama acum că nu ne permitem tot ce ne dorim, nu ne permitem nici măcar toate investițiile care ar trebui făcute, fără să mai vorbim de elucubrațiile și aiurerile decise doar pentru a cheltui niște bani, nu pentru că putem să facem acest lucru.

Bulgaria a trecut la adoptarea Consiliului Monetar. Ce înseamnă asta? Înseamnă că, practic, o leva era o marcă germană și Banca Națională a Bulgariei a emis exact atâtea leva, câte mărci aveau în rezerve. Deci era un fel de garanție, 100% rezerve în mărci, câte mărci aveau, atâtea leva emitea Banca Centrală.

Asta, sigur că da, a fost o constrângere extraordinară pe politica monetară a Bulgariei, dar, făcând acest lucru, ei au rezolvat, dintr-o lovitură, problema inflației. Nouă ne-a trebuit încă un deceniu după bulgari ca să coborâm la inflație de sub două cifre. Undeva prin 2005 am reușit să facem acest lucru.

Și mereu rata inflației în România a fost mai mare decât rata inflației în Bulgaria, pentru că la noi, specialiștii din Banca Națională a României, au considerat că flexibilitatea politicilor monetare este preferabilă stabilității monetare. Din păcate, această flexibilitate a politicii monetare a fost folosită pentru a ajuta guvernul să amâne niște reforme și să trăiască pe picior mare, să câștige alegeri, vânzând viitorul poporului român, adică îndatorându-ne generațiile viitoare. Cam asta a fost diferența dintre noi și bulgari pe partea de politică monetară.

Și vedem că acest lucru este înțeles de investitori și faptul că riscul valutar nu mai există sau va dispărea cu totul din Bulgaria se reflectă într-o calitate mai bună a mediului de afaceri, repet, pe această componentă. Bulgarii au alte probleme pe care și le rezolvă, dar inflația și politica monetară inflaționistă nu este una dintre ele”, spune el.