Concordia: România înregistrează în 2020-2024 cea mai rapidă creştere a datoriei publice din UE şi este pe drumul periculos către pragul de 60% din PIB. Ce măsuri pot fi luate măsuri pentru a se evita o criză fiscal-bugetară de proporţii?

• România înregistrează între 2020–2024 cea mai rapidă creștere a datoriei publice din UE, potrivit Concordia.
• Creșterea datoriei afectează direct bugetul prin cheltuieli mai mari cu dobânzile și indirect întreaga economie.
• Soluțiile propuse includ consolidarea fiscală treptată, reforme structurale și orientarea către investiții productive.

În perioada 2020–2024, România înregistrează cea mai rapidă creștere a ponderii datoriei publice în PIB dintre toate statele membre ale Uniunii Europene. Conform analizei Confederației Patronale Concordia, acest ritm accelerat impune o schimbare de abordare fiscală, nu prin măsuri bruște, ci prin ajustări treptate și bine fundamentate.

Estimările pentru 2025–2026 arată că România depășește pragul de 60% din PIB, nivel de referință stabilit prin Tratatul de la Maastricht. Deși această depășire nu echivalează cu o criză, ea atrage atenția instituțiilor europene și activează proceduri de monitorizare specială.

Care sunt tendințele europene?

Între 2010 și 2019, România menține o creștere moderată a datoriei publice, cu o medie anuală de 2,1 puncte procentuale din PIB, comparabilă cu media UE.

În schimb, între 2020 și 2024, această medie se dublează și ajunge la 4 puncte procentuale anual, cel mai ridicat nivel din UE.

În aceeași perioadă, state precum Spania, Portugalia și Cipru reușesc să reducă ponderea datoriei și demonstrează că redresarea fiscală rămâne posibilă chiar și după șocuri economice majore.

Care e impactul asupra bugetului public și economiei?

Creșterea datoriei publice influențează negativ finanțele publice prin două canale principale. Primul ține de cheltuielile cu dobânzile, care ajung la 2,3% din PIB în 2024 și urcă spre 3% în 2026, ce reduce spațiul fiscal disponibil pentru investiții și alte priorități.

Al doilea canal se referă la costurile de finanțare în economie: un necesar ridicat de împrumut al statului contribuie la creșterea dobânzilor pentru întreaga economie – de la companii, la populație.

Valoarea absolută a datoriei devine și ea relevantă. În 2008, România are o datorie de 17 miliarde EUR; în 2024, aceasta atinge 194 miliarde EUR. Datoria actuală echivalează cu circa 100% din PIB-ul Ungariei și peste 5% din PIB-ul Germaniei, față de doar 2% în 2019. Această creștere amplifică presiunea din partea investitorilor și agențiilor de rating, care analizează cu atenție deciziile fiscale ale guvernului.

Ce urmează?

Un nivel ridicat și nesustenabil al datoriei publice reduce capacitatea statului de a interveni eficient în momente de criză și compromite răspunsul la nevoi emergente precum securitatea națională sau creșterea competitivității economice. Astfel, acumularea rapidă a datoriei afectează stabilitatea macroeconomică și limitează capacitatea României de a investi strategic pe termen lung.

România nu se află într-o criză iminentă, dar are nevoie urgentă de măsuri coerente pentru a evita o deteriorare bugetară majoră în viitor. Una dintre soluții o reprezintă consolidarea fiscală graduală, care urmărește eficientizarea cheltuielilor publice și creșterea sustenabilă a veniturilor bugetare, fără a compromite dezvoltarea economică. Reformele structurale – cum sunt modernizarea administrației, digitalizarea serviciilor și îmbunătățirea colectării fiscale – contribuie la o poziție fiscală mai solidă pe termen lung.

Orientarea spre investiții productive devine esențială pentru ca împrumuturile actuale să genereze venituri bugetare viitoare. Infrastructura, educația și digitalizarea sunt domenii prioritare care susțin o creștere economică durabilă și sprijină sustenabilitatea fiscală.