• RBL se întâlnește cu miniștrii Alexandru Nazare și Oana Țoiu.
  • RBL propune 6 piloni pentru reforma fiscală.
  • Antreprenorii cer digitalizarea completă a ANAF.

Romanian Business Leaders lansează o serie de propuneri clare pentru un sistem fiscal modern și funcțional, în cadrul unor întâlniri cu miniștrii de Finanțe și Externe, Alexandru Nazare și Oana Țoiu.

RBL cere reformarea ANAF, digitalizarea totală a sistemului, bonificații pentru conformarea voluntară și o comunicare fiscală clară și predictibilă. Propunerile sunt rezultatul consultărilor interne și vizează un parteneriat real cu statul pentru susținerea mediului de afaceri.

Totodată, antreprenorii vor o diplomație economică eficientă, care să ajute companiile românești să se internaționalizeze.

Titlurile zilei

Averile miliardarilor cresc accelerat
CE URMEAZĂ PE BVB?
Memecoins exploatează tragedia lui Charlie Kirk
Aurul scade cu 0,5% la 3.671 dolari pe uncie
DRUID AI OBȚINE 32 MIL. DOLARI FINANȚARE

Ce spune Sergiu Neguț, președinte, RBL?

„Aș vrea și eu să știu răspunsul la întrebarea dumneavoastră. Noi credem că fiecare, că atât guvernul în ansamblu, cât și fiecare din ministerele cheie, mai ales cele care au o componentă economică valoroasă, ar trebui să aibă niște, cum să spun eu, niște consilii consultative, în care niște oameni de afaceri din țara asta, care știu cum se produce valoare, care știu cum se produce cifră de afaceri, cum se fac exporturi, cum se fac vânzări, și cum niște modificări fiscale ar putea să-l influențeze, niște oameni de genul ăsta să poată să fie consultați, dacă se poate înainte de a avea un draft de decizie. De obicei, răspunsurile noastre, adică e o tradiție deja, că răspunsurile noastre sunt reactive și sunt sub presiune. Acum este al 12-lea ceas, trebuie să dăm un feedback în 24 de ore și, by the way, mâine o să iasă, în cea mai mare parte, fără feedback-ul dumneavoastră.

Știi, modul ăsta de a aborda lucrurile, n-are o bucată de construcție reală în care să ne gândim că, de exemplu, atunci când vii cu niște măsuri fiscale, alea modifică nu doar, nu se aplică la aceeași bază de impozitare, pentru că economia se adaptează în funcție de beneficiile sau pedepsele fiscale care apar și economia migrează acolo unde situația fiscală este mai avantajoasă. De aia și susținem vehement, pe cât se poate, cota unică, pentru că asta înseamnă că plătești în aceeași structură de taxe, indiferent ce fel de activitate ai avea, deci n-ai niciun incentive, niciun criteriu care să-ți spună, ok, s-au schimbat acum taxele, trebuie să îmi mut niște bani dintr-un anumit tip de plasament în alt tip de plasament. Deci, din cauza asta, pentru noi e importantă stabilitatea, e importantă predictibilitatea și e importantă tratarea uniformă a situațiilor existente.

Dar asta este mai degrabă la ce trebuie făcut, unde ne-am concentrat foarte mult pe discuțiile cu domnul ministru Nazare, a fost foarte mult pe ce se poate face în zona de reformă, adică în zona în care nu e un secret pentru nimeni că ANAF nu este cea mai performantă instituție europeană de colectare de taxe, nu e un secret pentru nimeni că gap-ul de colectare de TVA în România este 30%, în Bulgaria, țara cu care ne comparăm frecvent și nu în termeni în care Bulgaria este o țară extraordinar de mult mai avansată, gap-ul ăsta de TVA în Bulgaria este 9%, repet, în România 30%, în Bulgaria 9%, în Ungaria 3%. Și ce ne dorim și cerem de foarte multă vreme de la Miniștrii de Finanțe anteriori, cerem un inventar al gap-ului ăsta de TVA, să înțelegem și noi pe puncte de unde vine, cerem transparența asta pe care digitalizarea ANAF-ului trebuie s-o dea, pentru că să putem să știm unde facem noi prost și unde fac vecinii noștri bulgari sau maghiari bine, ca să putem să reglăm și noi lucrurile alea. Pentru că nu este acceptabil, încă o dată, dacă o treime din TVA nu se colectează, nu este acceptabil ca noi să reglăm, să plătim taxe în locul acestei colectări.

În primul rând, noi avem nevoie de o modernizare a SPV încât utilizatorul să poată să folosească și să interacționeze digital cu autoritatea. De foarte multe ori, simpla transparență a datelor, eliminarea documentelor fizice, simplificarea registrelor, modificarea serviciului de asistență contribuabil încât să fluidizeze procesul, nu doar să pună presiune absurdă pe contribuabil în timpul unei inspecții. Toate lucrurile astea ar fluidiza extrem de mult lucrurile. În alte țări mai avansate există un așa-numit scoring fiscal pe care dacă tu îți plătești taxele la timp și îți depui toate declarațiile la timp, tu câștigi niște puncte. Punctele, scorul ăla fiscal pozitiv față de negativ face diferența între contribuabilii asupra cărora Fiscul are sens să pună presiune și asupra cărora Fiscul nu are sens să pună presiune pentru că evident sunt bine pregătiți.

În alte țări, de exemplu, există niște bonificații mici, nu semnificative, pentru plata taxelor în avans. În momentul în care plătești bonificații din astea, atunci evident că ai un interes și statul colectează mai repede. Pentru plata amenzilor, a existat pentru o foarte multă vreme sau a existat cu fluctuații, există la circulație, dar nu în fiscal, posibilitatea de a plăti o cotă de amendă redusă dacă plătești în 24 de ore, în 10 zile, în 14 zile. Lucrurile astea permit colectarea rapidă, păi noi ne interesează pe toți ca sistemul ăsta de colectare să fie eficient și să ducă taxele cât mai repede la buget.

Există o discuție foarte amplă în Europa, nu doar în România, privind prețurile de transfer. Să nu uităm că a apărut și s-a menținut un impozit minim pe cifra de afaceri, justificat cumva de o posibilă migrare a impozitului pe profit spre alte țări. Asta se colectează și se corectează prin ajustări legate de prețuri de transfer. Prețurile astea de transfer, care înseamnă că dacă eu și cu filiala mea dintr-o altă țară avem o tranzacție, ea trebuie să fie la prețuri de piață. Pentru asta nu există un aparat care să poată să facă un control efectiv de bună calitate și cu rezultatele așteptate, încât să nu se pună problema unor măsuri antieconomice, cum este impozitul minim pe cifra de afaceri.

Eșalonarea plăților atunci când avem destul de multe companii care au probleme fiscale și din cauza asta economia e parțial blocată. Dacă s-ar simplifica sistemul de eșalonări de plată pentru chestiunile astea care sunt întârziate, iarăși ar permite corectarea de taxe suplimentare la Fisc. Avem o mulțime de birocrație nenecesară și făcută în mod nenecesar pe hârtie și care ar trebui simplificată. Și aici am o listă de exemple, dar prin care nu are rost să trecem acum pentru că sunt destul de tehnice”, spune el.