- Aprilie: SUA introduce un tarif de 20% pentru produsele din UE
- Apoi, SUA amână tarifele, temporar, până în 9 iulie
- Între timp, SUA aplică o taxă universală de 10%
Tarifele americane pe bunurile europene ameninţă cea mai mare bilaterală comercială din lume. Administraţia lui Trump decide astăzi dacă impune tarife suplimentare asupra produselor importate din Uniunea Europeană.
Advertisment
În aprilie, SUA introduce un tarif de 20% pentru produsele europene, dar îl suspendă până în 9 iulie. Iar în aşteptarea negocierilor, aplică o taxă universală de 10 procente.
Trump amenință că ar putea creşte tariful până la 50%, ceea ce ar face ca produse europene precum brânza franţuzească, electronicele germane sau produsele farmaceutice spaniole să devină mai scumpe pentru consumatorii americani.
Titlurile zilei
Uniunea Europeană speră să ajungă la un acord, dar este pregătită să răspundă cu măsuri similare care ar viza produse americane precum carne de vită, componente auto, bere şi aeronave Boeing
Ce spune Alexandru Georgescu, expert în relații internaționale?
„În primul rând, trebuie subliniat că tot ceea ce se întâmplă reprezintă o tactică de negociere pentru Donald Trump și face parte din stilul lui. Am observat același lucru în cadrul altor dispute, comerciale și nu numai, în care el a fost implicat. Este dispus să accepte mai puțin atâta timp cât își îndeplinește alte obiective.
Marea problemă a Uniunii Europene și a celorlalți parteneri americani este că, în trecut, guvernanța internațională profesionalizată presupunea delimitarea clară a problemelor: europenii și alții discutau securitatea separat de economie, nu le amestecau. Donald Trump le amestecă, iar acest lucru crește foarte mult complexitatea relațiilor. De exemplu, el ar putea accepta un tarif mai mic în schimbul altor concesii în domeniul securității, în relația cu Ucraina sau în zona Indo-Pacifică. Există deja discuții în acest sens.
De aici vine incertitudinea majoră a Uniunii Europene, care nu știe exact cum să abordeze această problemă. În acest sens, imprevizibilitatea lui Trump este un atu pentru el.
Aș dori să subliniez, de asemenea, că marea problemă nu este nivelul tarifelor, pentru că există categorii de produse, mai ales în contextul concentrării industriale actuale, care nu pot fi ușor înlocuite. Dacă vrei brânză franțuzească sau vinuri speciale, ori utilaje germane de înaltă precizie, nu le poți importa de oriunde.
Problema reală este incertitudinea economică, care generează haos economic. Europenii își doresc predictibilitate în relațiile economice, iar aceasta a dispărut de când Donald Trump a declanșat, cum spune el, „ziua eliberării”.
În ceea ce privește măsurile de retorsiune, europenii ar putea lua în calcul, mai ales din motive politice interne, să adopte măsuri care să-i facă să pară mai puternici în fața propriului electorat. Cu toate acestea, scopul lor fundamental ar fi să dezamorseze situația și să readucă o oarecare stabilitate relației.
Însă, din rațiuni politice, ar putea apărea presiuni pentru atacuri punctuale, cum ar fi asupra industriei americane de tehnologie sau asupra fluxurilor financiare globale care o susțin. Ne putem gândi la marile companii americane cu sediul european în Irlanda. Dacă s-ar introduce o taxă pe profiturile acestor companii, ele ar reacționa extrem de agresiv și ar pune presiune pe administrația Trump. Alte măsuri de retorsiune sunt posibile.
În orice caz, europenii trebuie să se gândească serios la faptul că, dacă nu rezolvă această problemă cu Donald Trump acum sau în perioada imediat următoare, el va reveni peste șase luni sau un an și va amenința din nou cu tarife de 50%, în încercarea de a obține noi concesii.
Următorul punct sensibil în relația transatlantică va fi dacă europenii vor putea sau nu să cumpere armament american în cadrul programului Rearm Europe, în valoare de 800 de miliarde de euro. Americanii vor pune presiune, dar acesta poate deveni și un punct de negociere în relație.
Este o greșeală să privim această negociere strict din perspectivă comercială. Europenii trebuie să înțeleagă că Donald Trump tratează toate aspectele la grămadă. Prin urmare, trebuie să caute pârghii și în alte domenii – securitate, politică, tehnologie – pentru a obține un rezultat acceptabil.
Cred că astfel de probleme se pot produce, pentru că, sincer, nu este clar ce înseamnă „ferm” și „imediat”, acestea fiind simple formule politice. Fundamental, punctul sensibil rămâne același: dacă se va ataca zona tehnologică americană, cum vor reacționa americanii? Iar imprevizibilitatea lui Trump îl ajută, pentru că descurajează orice măsuri drastice din partea europenilor.
În esență, relația transatlantică trece printr-o perioadă dificilă, dar este una necesară și pentru americani. Desigur, poate exista un moment de derapaj, în care tot capitalul politic acumulat în ultimele decenii și puterea Americii să fie irosite. Însă „imperiul” american nu poate funcționa fără Uniunea Europeană ca multiplicator de forță economică, tehnologică și de inovație. Dacă această relație se deteriorează, nici americanii nu vor mai putea rămâne lideri globali și cu atât mai puțin vor putea face față competiției cu China.
În final, trebuie să fim conștienți că și americanii au nevoie de Europa, nu doar europenii de americani. Este o relație simbiotică, care, deși tensionată în ultima vreme, nu se datorează exclusiv tacticilor lui Donald Trump, ci și problemelor acumulate în timp, pe care administrațiile americane succesive le-au ignorat. Aceste probleme nerezolvate au generat tensiunile actuale”, spune el.