ING Bank: Inflația crește pe termen scurt, urmează să ajungă la 7,5-8% în lunile următoare și să se stabilizeze aproape de 7,5% până la finalul anului, cu un efect deflaționist major prognozat abia pentru trimestrul doi din 2026

• ING Bank: Inflația crește pe termen scurt, urmează să ajungă la 7,5-8% în lunile următoare și să se stabilizeze aproape de 7,5% până la finalul anului.
• ING Bank: Creșterile de impozite afectează negativ consumul privat, iar creșterea economică anuală pentru 2025 ar putea fi de doar 0,3%, semnificativ sub prognoza anterioară de 0,8%.
• ING Bank: BNR păstrează rata dobânzii-cheie la 6,5% până cel puțin în primul trimestru al anului viitor.

Măsurile fiscale anunțate pentru reducerea deficitului bugetar, împreună cu majorarea facturilor la energie, determină creșterea ratei inflației spre aproximativ 8%, anunță ING Bank.

Creșterea TVA-ului și a accizelor, alături de eliminarea plafonării prețului la energia electrică pentru consumatorii casnici, amplifică presiunile inflaționiste în lunile următoare.

Astfel, inflația urcă semnificativ față de nivelul de 5,5% înregistrat în luna mai, iar ING prognozează o stabilizare în jurul valorii de 7,5% la sfârșitul anului.

Care e evoluția consumului și a economiei în contextul noilor taxe?

Pe fondul creșterii taxelor, consumul privat e afectat negativ. Încrederea consumatorilor scade, iar așteptările cu privire la creșterea șomajului, alături de înghețarea salariilor din sectorul public și a pensiilor, conduc la o tendință accentuată de economisire preventivă. Scăderile de costuri anunțate de stat în luna iulie contribuie suplimentar la reducerea cererii interne.

Care e riscul de recesiune?

ING Bank România estimează o creștere economică modestă de aproximativ 0,8% pentru anul curent, considerată deja o prognoză pesimistă.

Totuși, există riscul ca economia să se apropie de stagnare, iar în cazul menținerii unor performanțe slabe trimestriale, creșterea PIB pentru 2025 poate fi de doar 0,3%.

Mai mult, nu se exclude o recesiune ușoară sau chiar o contracție economică pe durata întregului an, în funcție de evoluția factorilor macroeconomici.

Cum reacționează BNR?

În fața acestor evoluții, Banca Națională a României menține o politică monetară prudentă cel puțin până în primul trimestru al anului viitor și păstrează dobânda-cheie la 6,50%.

În funcție de evoluția decalajului de producție și a perspectivelor economice, BNR poate lua măsuri preventive pentru a sprijini creșterea economică, chiar înainte ca presiunile inflaționiste să se diminueze complet.

Este de așteptat ca comunicările BNR să adopte un ton moderat, ce reflectă preocupările legate de dinamica economică actuală.

Care e discrepanța dintre proiecțiile bugetare și realitate?

Bugetul de stat se construiește pe premisa unei creșteri economice de 2,5% și a unei inflații de 3,8%, cifre care par dificil de atins în contextul actual, caracterizat prin inflație în creștere și o creștere economică mult mai lentă decât se anticipează.