Sergiu Savu manager, Crama Pivnița Savu: În România avem o problemă cu piața de vinuri gri. Acciza propusă în forma actuală nu face decât să adâncească această ruptură între piața oficială și cea neoficială

• Bolojan: Accizele la combustibil, alcool și țigări vor crește cu 10%.
• Consumul mondial de vin scade cu 12% de la vârful atins în 2007.
• Producția de vin scade cu aproape 20% în 2024.

Asociația Producătorilor și Exportatorilor de Vinuri din România avertizează: noua acciză pe vinul liniștit, cuprinsă între 76 și 84 lei/hectolitru, riscă să destabilizeze o industrie deja fragilă.

Acciza ar însemna o creștere de până la 25% față de prețul de producție.

Efectele accizei: scăderi de vânzări estimate între –6% și –12%, falimente în segmentul vinurilor vrac și bag-in-box, unde marjele sunt deja minime, creșterea șomajului în zonele unde viticultura este principală sursă de venit și totodată, migrația accelerată a tinerilor, care vor vedea agricultura ca pe un drum fără viitor.

Ce spune Sergiu Savu manager, Crama Pivnița Savu?

”Noi suntem o cramă de tip business de familie, unde gestionăm totul direct, într-un mod integrat, astfel încât orice schimbare legislativă care adaugă sarcini administrative în plus, precum acciza propusă, se simte imediat. Noi nu avem un departament juridic, noi, cei din familie, ținem evidențele, completăm documentele și ne ocupăm de relația cu instituțiile. Așa că orice formular nou sau orice muncă birocratică în plus înseamnă timp luat din viață sau din cramă, unde suntem activi în majoritatea timpului.

Mai mult decât atât, în ultimii ani condițiile climatice au fost tot mai precare, cu ani tot mai secetoși, iar producția s-a redus considerabil. Asta înseamnă automat un cost mai mare pe litru de vin, cost pe care deja îl ducem tot mai greu, mai ales în contextul în care consumul de vin din România este într-o ușoară scădere, iar acum adăugarea unei accize vine exact într-un moment dificil și riscă să împingă vinul românesc în afara rafturilor sau să-l facă mai puțin competitiv în fața importurilor ieftine.

Noi înțelegem că România este într-un moment critic, poate chiar în al doisprezecelea ceas, din punct de vedere economic, dar ne-ar fi plăcut ca statul să ne stimuleze să producem 2 lei înainte să ne ceară să plătim taxe în plus 1 leu. Probabil ar fi fost mai bine venită o mică contraofertă prin care să prioritizeze vinurile românești la raftul marilor lanțuri de magazine sau, știu eu, alte măsuri prin care să ne și ajute înainte să ne taxeze suplimentar. Pentru că, știți cum, este un deserviciu adus exact celor care susțin în continuare patrimoniul vitivinicol românesc și valorifică terroarul pe care îl avem.

Așa este, în România avem o problemă cu piața de vinuri gri. Acciza propusă în forma actuală nu face decât să adâncească această ruptură între piața oficială și cea informală, neoficială. Ea nu poate fi aplicată decât celor care sunt deja în sistem, care au tras niște linii drepte, au crame autorizate, au etichete în regulă, plătesc taxe, impozite și au vinuri certificate. Așa că suntem într-un paradox. Tocmai producătorii ăștia corecți care vor să facă ceva cu vinul românesc vor fi penalizați suplimentar, vor suporta costuri mai mari, birocrație în plus și o competitivitate scăzută în fața celor care oricum nu respectă regulile. În loc ca acciza să aducă echitate, se creează o mai mare distorsiune pe piață în România.

Absolut. Este un risc foarte real, mai ales pentru segmentul de vinuri mai accesibile care ajung pe mesele oamenilor obișnuiți, cele din supermarketuri sau Borek, astfel chiar consumul curent este afectat, conform prețurilor APEV, cu o creștere de până la 25% raportat la prețul de producție, în condiții în care acolo marja de profit este foarte mare. Vă dați seama, un astfel de salt de preț este evident că nu poate fi absorbit de niciun producător și va ajunge inevitabil la consumator. Asta într-o piață unde puterea de cumpărare este limitată și consumul de vin este oricum în scădere ușoară, rezultatul va fi o retragere a vinului românesc din opțiunile de zi cu zi ale publicului larg.

Mai grav este că creșterea prețurilor nu va afecta doar volumele, ci și poziționarea vinului românesc pe piață. Poate deveni un produs de nișă, elitist, limitat la consumatorii cu venituri mai mari, iar rafturile pot fi umplute cu vinuri mai ieftine de import fără să aibă acciză, iar asta este dăunător pentru vinul românesc, din punctul meu de vedere.

Nu știu dacă este așa de ușor. Ca să vinzi vin în străinătate este nevoie de mai mulți ani în care să-ți pregătești terenul, să ai o campanie bine pusă la punct de promovare, ceea ce România nu are la ora actuală, așa că nu știu care ar fi soluția astăzi, pe termen scurt.

Nu cerem și nu vrem nimic, dar ne-ar prinde bine puțină susținere pe rafturile magazinelor, adică, ok, vinul românesc este un produs cu care ar trebui să ne mândrim și ar trebui să aibă prioritate la rafturi, în magazine, în ofertă. Ar trebui să fie un brand de țară și să stimulăm cetățenii din România mai întâi să consume vinul românesc, iar apoi să meargă la alternativele de import mai ieftine”, spune el.