• Aleph Business are draftul ECOFIN pregătit pentru 8 iulie.
  • ECOFIN vrea reformă fiscală mai dură de la noi: +1,7% venituri/an.
  • ECOFIN: Cheltuielile României au crescut mai mult decât era recomandat.
  • C.E.: România e singura țară care nu a luat măsuri pentru deficit.

Politicianul nu e nicio eco, nu-i nici fin. Am văzut la ECOFIN.

Care cere o reformă fiscală dură și coerentă de la România.

Care să aducă venituri suplimentare la buget de +1,7% din PIB pe an.

Titlurile zilei

Averile miliardarilor cresc accelerat
CE URMEAZĂ PE BVB?
Memecoins exploatează tragedia lui Charlie Kirk
Aurul scade cu 0,5% la 3.671 dolari pe uncie
DRUID AI OBȚINE 32 MIL. DOLARI FINANȚARE

ECOFIN cere și o mai bună colectare a taxelor, dar și cheltuieli publice mai temperate.

E un draft decizional pregătit pentru ședința din 8 iulie pe care Aleph Business l-a obținut.

Până în 15 octombrie trebuie să trimitem Comisiei Europene aceste ajustări, altfel riscăm să pierdem bani europeni.

Între timp, PNL, PSD, USR ȘI UDMR și-au desemnat propunerile de miniștri pentru Guvernul Bolojan.

Măsuri oficiale pentru reducerea deficitului…tot n-avem!

Niciun politician nu ți-a spus cu ce ne-am prezentat la ECOFIN.

Aleph Business are documentul cu măsurile fiscale extinse pe care le-au discutat partidele şi dintre care se vor alege cele care vor intra oficial în vigoare.

Dintre acestea, premierul Ilie Bolojan, împreună cu liderii partidelor, vor decide care vor fi incluse în pachetul fiscal.

Ce spune Bogdan Belciu, cofondator și partener al Valorem?

„Mi-ar plăcea și mie să știu cu ce am mers la Ecofin și mi-ar plăcea să știu dacă avem deja un set de măsuri agreate. Văd că avem un guvern, peste weekend s-au mișcat lucrurile și este foarte bine. Este în plin pas. Acum așteptăm cu toții, cu nerăbdare, măsurile. Evident, discuțiile cu Comisia Europeană sunt importante. Există foarte multă senzitivitate legată de aceste fonduri europene. Avem nevoie de ele, dar fondurile europene sunt desemnate investițiilor. Sunt o condiție necesară, dar nu suficientă. România are nevoie în egală măsură, până lângă aceste fonduri europene pentru investiții, are nevoie de finanțarea cheltuielilor curente. Până la sfârșitul acestui an, chiar dacă vom reduce deficitul bugetar la să zicem 7%, tot avem nevoie să ne împrumutăm.

Necesarul de împrumuturi pentru România va fi în cazul bun 40-45 de miliarde de euro anul acesta și în cazul mai puțin bun ar putea să sară bine de 50 de miliarde. Deci acești bani nu vor veni din fonduri europene, trebuie să vină de la finanțatori. Pentru ca finanțatorii să ne finanțeze, trebuie să ne menținem ratingul de țară peste categoria junk. Pentru că altfel nu doar că împrumuturile vor fi mai scumpe, dar foarte mulți vor evita pur și simplu să ne împrumute pentru că nu își pot lua expuneri cu un grad de risc ridicat. Deci, după părerea mea, măsurile pe care le așteptăm cu toții sunt relevante și importante în discuția cu Comisia, dar sunt și mai importante în discuțiile cu agențiile de rating. După părerea mea, Comisia va avea ceva mai multă flexibilitate.

E o și discuție economică, dar este clar și o discuție politică. Și având în vedere dinamica din ultima vreme, cred că, după părerea mea, vom găsi o soluție cu Comisia. Important este să găsim soluția și cu agențiile de rating, astfel încât să putem să ne finanțăm mai parte. Nici aici nu este foarte clar câți bani am împrumutat anul acesta, sunt diverse informații, dar v-am zis, nevoia de finanțare este foarte mare. Cel puțin, eu zic că sărim de 40 de miliarde, că adunăm banii noi de care avem nevoie pentru cheltuiele pe care nu le putem acoperi, plus tranșele de împrumutări anterioare care trebuiesc rambursate anul acesta. Deci eu cred că vorbim de peste 40 de miliarde și am putea vorbi de peste 50 de miliarde, depinde de cu cât vom reduce acest deficit.

Știți care este problema după părerea mea. Probabil este timpul, dacă începeam această discuție mult serios acum un an de zile, probabil că am fi avut timp să vedem niște măsuri mult mai coerente și cu mai mult timp pentru implementare. Acum, fiind aproape de sfârșitul lunii iunie, deci aproape de jumătatea anului, va fi încet. Luăm o măsură de ultimă instanță. Se vorbește foarte mult de o colectare mai bună a taxelor și impozitelor, dar cu toții știm că nu se întâmplă peste noapte. Discuția asta o avem de ani de zile. E probabilitatea să reușim ca în următoarele luni de zile să colectăm semnificativ mai mult este destul de mică. Iar se vorbește de tot felul de măsuri de reducere de costuri.

Orice măsură de reducere de costuri durează timp administrativ. Trebuie să faci o analiză, trebuie să faci un plan, trebuie să ai niște negocieri. Fie că e vorba de închiderea unei instituții nenecesare, fie că e vorba de reducerea numărului de oameni. Sunt niște procese administrative care durează, dar noi nu mai avem acest timp. De aceea, cu cât trece timpul mai mult, pentru că România în fiecare lună cheltuiește undeva între 2,5 și 3 miliarde de euro în plus față de cât încasează. Deci fiecare lună adâncește și mai mult nevoia de finanțare. Nu vom mai avea timp să luăm niște măsuri coerente și poate trebuie să luăm niște măsuri efectiv de stingera incendiului.

Aici este problema cea mai îngrijorătoare, că ne tot îmbătăm cu apă rece. Vorbim de sute de măsuri cu impact mai mic sau mai mare, dar timpul trece. Trebuia să avem măsurile astea de la începutul anului, într-o situație normală. Deci timpul este foarte important și mi-e teamă că vom ajunge la toamnă să luăm niște măsuri pripite care vor afecta România destul de mult și care vor întârzia revenirea economică. Trebuie să recunoaștem că economia este destul de șubredă deja și orice fel de măsuri s-au luat, fie că e vorba de reducere de taxe, fie că e vorba de reducere de costuri, indiferent, ambele sau toate din aceste măsuri vor duce la o încetinire mai mare a economiei, ceea ce va pune încă puțin gaz pe foc”, spune el.