- Coface: Petrolul Brent crește cu până la 12,5% după atac, iar piețele reacționează cu volatilitate.
- Coface: Blocarea Strâmtorii Ormuz ar împinge prețul petrolului peste 100 dolari/baril.
- Coface: Inflația urcă, dobânzile cresc, iar riscul de criză economică globală se amplifică.
Israelul lansează zeci de lovituri aeriene asupra Iranului ce vizează situri nucleare (în special complexul de la Natanz), infrastructură militară și lideri importanți ai Gărzii Revoluționare. Acțiunea marchează o escaladare majoră a tensiunilor dintre cele două țări, într-un moment în care Iranul este acuzat de AIEA că își îmbogățește uraniul aproape de nivelul necesar producerii de arme nucleare. Loviturile au loc chiar în timp ce SUA și Iran încep negocieri diplomatice, iar Israelul le subminează și pune presiune pe Washington să se alinieze mai ferm poziției sale.
Advertisment
Cum reacționează piețelor financiare?
Potrivit Coface, piețele reacționează imediat și violent la vestea atacului. Investitorii se refugiază în active considerate sigure, iar volatilitatea crește puternic pe piețele energetice.
Prețul petrolului Brent urcă cu până la 12,5% imediat după lovituri, apoi se stabilizează la un avans de aproximativ 8%, peste 75 dolari pe baril. Acest salt anulează trendul descendent din ultimele luni, determinat de slăbirea cererii globale și de încetarea reducerilor OPEC+.
Titlurile zilei
Care e riscul asupra aprovizionării cu petrol?
Principalul risc economic care reiese din conflict îl reprezintă amenințarea blocării Strâmtorii Ormuz.
Prin acest punct strategic tranzitează zilnic peste 20 de milioane de barili de petrol și produse petroliere rafinate, alături de cantități considerabile de gaz natural lichefiat.
O escaladare care duce la închiderea strâmtorii aproape sigur propulsează petrolul peste pragul de 100 USD pe baril, generează un șoc major asupra economiei globale și perturbă aprovizionarea cu energie și lanțurile de transport.
Care e impactul asupra inflației și a politicilor monetare?
Creșterea susținută a prețului petrolului alimentează direct inflația, prin scumpirea transportului și energiei — componente esențiale în coșurile de consum din întreaga lume.
Efectul devine rapid vizibil mai ales în economiile emergente, unde sensibilitatea la costurile energetice este ridicată și riscurile sociale cresc.
În SUA, unde politica energetică este o prioritate a administrației Trump, tensiunile regionale complică eforturile de a calma piețele și de a ține sub control inflația prin creșterea producției interne și diplomație.
Care sunt efectele asupra dobânzilor și finanțelor globale?
Șocul petrolier pune sub presiune planurile băncilor centrale de a relaxa politica monetară. Rezerva Federală și alte instituții majore reevaluează strategiile, amână reducerile de dobândă sau chiar iau în calcul noi majorări pentru a combate inflația.
Randamentele obligațiunilor cresc, condițiile financiare globale se înăspresc, iar accesul la finanțare devine mai dificil pentru guverne, companii și gospodării, amplificând riscurile de recesiune.