Mircea Coșea, profesor de economie: Economia românească are o structură învechită, care nu poate să mai facă față actualelor condiții și care generează, pe de o parte, și deficit bugetar, pe de altă parte și inflație

• Inflația în România crește la 5,5% în luna mai, arată datele INS.
• Este cea mai mare creștere a inflație din aprilie 2024.
• Comparativ cu luna precedentă, rata inflației crește cu 0,46%.
• Prețul mărfurilor alimentare crește cu 6,5% în luna mai, an/an.
• Prețul mărfurilor nealimentare crește cu 4% în luna mai, an/an.
• Prețul serviciilor are un plus de 7 procente în luna mai an/an.

Inflația în România crește la 5,5% în luna mai, arată datele INS.

Este cea mai mare creștere a inflație din aprilie 2024. Atunci, inflația crește cu aproape 6% față de aceeași lună a lui 2023.

Comparativ cu luna precedentă, rata inflației crește cu 0,46%.

Prețul mărfurilor alimentare crește cu 6,5% de la an la an.

Cel al mărfurilor nealimentare crește cu 4% de la an la an.

Iar cel al serviciilor are un plus de 7 procente de la an la an.

Ce spune Mircea Coșea, profesor de economie?

„Inflația României are o explicație mai variată. Sigur că se poate pune în această parte a discuției prețurile la energie, prețurile la produsele agricole și așa mai departe. Însă explicația adevărată este structura economiilor românești. Economia românească are o structură învechită, care nu poate să mai facă față actualelor condiții și care generează, pe de o parte, și deficit bugetar, pe de altă parte și inflație. În ce constă această învechire? În faptul că nu procesăm în țară materiile prime pe care le avem, ceea ce duce la un import extrem de ridicat.

Deocamdată noi importăm peste 70% din tot ceea ce consumăm în România. Hrană, îmbrăcăminte, absolut tot, până chiar la investiții. Tot ceea ce consumăm, în proporție de 70%, vine din exterior. Asta ce înseamnă? Că acest decalaj între import și export face ca tot ceea ce se produce în România să fie pierdut ca apa printre degete prin importul pe care îl facem. În măsura în care nu vom reuși să producem în țară mai multe bunuri pentru a micșora importul, nu vom reuși să reducem inflația.

Păi acum mai apar și alți termeni care trebuie să fie luați în calcul și care sunt de natură conjuncturală, care țin de un anumit moment al dezvoltării. Printre aceștia este prețul la energie. Dacă ceea ce se vorbește se va adeveri, și anume că odată cu eliminarea platformului la energie, prețurile vor exploda, facturile vor fi din ce în ce mai mari, vă dați seama că inflația va fi și mai mare. Dacă la asta mai adăugăm și faptul că avem o creștere importantă a prețurilor la medicamente, medicamentele fiind unele dintre produsele la ordinea zilei astăzi, pentru că o mare parte a populației îmbătrânite în România are nevoie zilnic de medicamente, dacă mai adăugăm și alte probleme care vin de urmările pe care le bănuim pentru că încă nu le știm a acestei reforme fiscale cu o anumită creștere a impozitului, a taxelor, poate chiar a TVA-ului, atunci ne vom trezi în câteva luni cu o inflație mai mare decât acum, vom avea un record european în ceea ce privește inflația, iar lucrul cel mai grav este că această inflație va afecta toate categoriile profesionale și socio-profesionale ale României.

Până acum discutam despre populația defavorizată, cei care au reforme, cei care au pensii mici, o inflație din ce în ce mai mare va afecta ceea ce numim așa, generic, clasa mijlociilor, adică oamenii care au un salariu de aproximativ 1.000 de euro pe lună, care în mod normal se descurcă, de acum înainte viața va fi din ce în ce mai grea, pentru că măsurile care ar fi trebuit să fie luate încă de mult pentru stoparea acestei inflații nu s-au luat, iar acum în contextul în care vom aplica și niște măsuri de reducere a deficitului bugetar, care în mare parte vor avea și o anumită pondere în creșterea impozitelor și taxelor, acest trend pozitiv al inflației va continua să fie pozitiv, adică să crescă.

O întrebare foarte bună, pentru că noi de obicei punem accent după viața cetățeanului. Mergem în piață, vedem că e mai scump, ne plângem că putem să luăm mai puțin decât luam înainte, că trăim mai prost. Dar de fapt, marea problemă este în altă parte și anume la mediul de afaceri românesc, la ceea ce înseamnă producție, la ceea ce înseamnă competitivitate. Întreprinderile și toate societățile care lucrează în România și care până la urmă țin această țară în spate, pentru că marile taxe, marile impozite care ajung la buget fiind din sfera mediului de afaceri, la proprietății private, aceste unități vor suferi cel mai mult, pentru că această inflație va ridica costurile de producție, începând de la energie, mergând până la toate materiile prime, mergând chiar până la utilități și va face ca prețul produselor românești să fie din ce în ce mai mare, iar pe piața internațională se pierde competitivitatea, ceea ce va duce până la urmă la falimente. Falimentele duc mai departe la șomaj, șomajul duce mai departe la deprecierea foarte importantă a condițiilor de viață în România.

Deci vedeți dumneavoastră și nu e o problemă care să fie imposibil de înțeles la nivelul unor oameni care nu au pregătire economică, adică acelor care suntem noi cei mai mulți de pe stradă. Inflația necontrolată, faptul că cei care ne guvernează nu pot să facă nimic ca să ridice inflația, dar din contră îi favorizează, pentru că prin inflație aduc mai multe venituri la buget. Deci această inflație face foarte rău, foarte rău țării în acest moment. Iar România, o țară care este pe locul 4 sau 5 în Europa din punct de vedere al resurselor pe care le are, resurse alimentare, resurse energetice, resurse minerale, este campioana căderii nivelului de trai. Știți că aș spune așa foarte elegant un paradox.

De fapt este până la urmă o expresie a ceea ce înseamnă proastă guvernare, pentru că de aici a plecat toată lumea. Situația economică a României, care este foarte fragilă astăzi, nu se datorează unor factori externi, decât în foarte mică măsură. Sigur că suntem influențați negativ de războiul din Ucraina, de tarifele lui Trump și așa mai departe, dar această situație care s-a agravat în ultimile luni este datorată politicului. Politicul a sabotat economia prin prelungirea acestei campanii electorale luni de zile și aș spune direct, chiar dacă probabil că nu va fi bine primit acest lucru, a lipsei de profesionalism a unor personaje care conduc sau au condus ministere și care au greșit. Au greșit pentru că n-au înțeles ce trebuie să facă într-o economie liberă și economie de piață, inventând, așa numintele, ordonanțe trenuleț, punând impozite și taxe brusc, tocmai pe cei care ar trebui ca să producă.

Vedeți dumneavoastră, în lupta contra inflația există două instrumente. Unul este instrumentul politicii monetare, pe care îl practică Banca Națională a României. Banca Națională, prin politici monetare, încearcă să mai stopeze inflația și lucrul ăsta s-a întâmplat. Dar nu poate Banca Națională să meargă mai departe dacă nu este sprijinită de cealaltă politică, politica fiscal-bugetară. Banca Națională încearcă, prin dobânzi, să mai stopeze inflația, până de altă parte, Guvernul, prin ordonanțe tip trenuleț și alte măsuri, fac în așa fel ca inflația să crească.

Deci Banca Națională este strânsă, între chingi, nu poate să micșoreze dobânda, nu poate să faciliteze accesul la credite, nu poate să micșoreze dobânzile pe care oamenii le plătesc pentru apartamente sau așa cum ziceam, cei care cumpără, dacă nu este sprijinită de politica bugetară. Să vedem ce se va întâmpla în viitor, pentru că această debandadă politică pe care noi am trăit-o de vreo șase luni de zile, a făcut ca Banca să cheltuiască foarte mult, foarte mult, încercând să stabilizeze leul.

Pentru că într-o situație în care politica nu mai e controlată, în care țara nu mai are credibilitate pe piața externă, moneda națională cade. Eu aș putut să cad mult mai mult, dacă Banca Națională nu intervenea. Dar, repet, nu este numai de ajuns ca Banca Națională să facă eforturi. Trebuie să fie sprijinită și o politică foarte atentă, foarte bine chibzuită a Guvernului prin taxarea, prin politica fiscală pe care o promovează. Până acum, la noi, acest lucru nu s-a adeverit.

A existat o discordanță mare între politica monetară și politica fiscal-bugetară. Așa cum în alte țări se întâmplă și bine că se întâmplă, politica monetară este întotdeauna în coordonare cu politica fiscal-bugetară, ceea ce face, ca la un moment dat, să existe posibilitatea unui control asupra inflațiilor. La noi, lucrul ăsta, până acum, nu s-a pus în aplicare. Nu știu dacă se va pune. Probabil că ar fi necesar, ca cei care ne guvernează să înțeleagă, că pe Banca Națională, trebuie să o folosești ca pe un partener”, spune el.