Cristian Păun, profesor de economie, ASE: E mult mai ușor să crești taxele decât să te îngrijești să repornești economia

• PIB-ul României crește cu 0,2% în T1/2025 față de T1/2024.
• PIB-ul României stagnează în T1/2025 față de T4/2024.
• Economiștii sunt sceptici și nu văd creștere de 1%.
• Guvernul mizează pe un plus de 2,5% pentru PIB.
• Deficitul bugetar scade la 2,95% din PIB, de la 3,25% în 2024.
• Veniturile bugetare urcă la 199,9 mld lei, +9,4% an/an.
• Cheltuielile totale cresc cu 6,6%, la 255,8 mld lei.
• Încasările din dividende se dublează: +103,4%.
• Contribuțiile de asigurări urcă la 67,7 mld lei, +10,2%.
• TVA colectat net ajunge la 39 mld lei, +1,2%.
• Dobânzile cresc la 20,4 mld lei, +6,6 mld lei față de 2024.
• Cheltuielile de personal urcă cu 12,4%.

INS publică datele oficiale ale PIB-ului în T1/2025. Comparativ cu același trimestru al anului trecut, PIB-ul crește cu 0,3%. Dar stagnează comparativ cu ultimult trimestru al anului 2024.

Economiştii sunt sceptici, nu văd o creştere de nici măcar 1% pe tot anul.

„Inevitabil, trebuie să strângem cureaua”, spune profesorul de economie, Aurelian Dochia. De ce?
„Suntem într-o situaţie situaţie grea”, spune economistul Dragoş Cabat.

Ce spune Cristian Păun, profesor de economie, ASE?

„Noi nu ne uităm la dinamica statului sau a cheltuielilor statului ca alimentator al PIB-ului. Nu ne uităm la dinamica consumului atât de mult când vine vorba de dinamica PIB-ului. Sunt economiști care sunt obsedați de această cerere agregată, consum ca motor al PIB-ului. Pentru noi ca țară în dezvoltare este foarte important ce se întâmplă pe partea de producție. Pe partea de valoare adăugată, pe care o aduce averea acumulată în companiile românești. Că au capital străin sau românesc, tot române sunt. Și vedem că, într-adevăr, industria se contractă de la lună la lună, pe de-o parte pe fondul factorilor externi, pe care nu prea-i putem controla, dar și pentru că, în România, noi nu am înțeles că există o astfel de problema și, refuzând să rezolvăm problemele noastre interne, adăugăm noi BIR-ul pe sectorul de afaceri. Ori, acum, tu nu poți reporni economia românească, asta destabilizează și o arată cifrele de la INS cu creșteri de taxe. Este cea mai proastă idee. Din păcate, vedem că politicienii se avântă așa tare de toată direcția creșterii taxelor, care, sigur, este o soluție simplă și comodă pentru ei, dar nu cred că ar trebui să începem cu asta.

În primul și în primul rând, deficitele astea gemene au la bază și lipsa producției. Deci, nu putem să rezolvăm problema importurilor dacă noi nu ne concentrăm puțin pe zona de ofertă. Ofertă care să ajungă să fie competitivă cu celelalte țări din Uniunea Europeană, pentru că noi avem din recirculația bunurilor serviciilor într-o piață foarte impresionată, dar pe care nu o folosim. Și atunci, da, dacă vrei să te dezvolți, trebuie cumva să protejezi pe cât posibil, să asiguri o transparență, stabilitate a tot ce înseamnă taxe pe care mediul de afaceri le plătește. Măcar pe un termen de 5-10 ani, nu mai umbli la taxele astea și dai voie mediului de afaceri să se ajusteze, să găsească soluția, astfel încât acele taxe să poată fi plătite fără a mai pune în pericol capitalul investit. Da, o grijă mai mare pentru mediul privat, cred că n-ar strica. Pentru că prea l-am pus așa la colț și l-am tratat ca un fel de inamic public numărul 1. Și, evident, nu taxele, dar putem să începem să lucrăm la partea de fonduri europene, când ele sunt blocate în momentul de față și pe masă. Este o sumă impresionantă de 50 miliarde de euro, pe care și riscăm să o pierdem din motive de deficit.

Sigur că putem să lucrăm în zona aceasta a reformelor și ar trebui să facem reforme nu mimate, adică nu reforme așa cum au mai fost până acum. Hai să ne apucăm de județele alea, să le transformăm în provincii sau regiuni și să desființăm toate structurile județele care există, de la prefecturi la inspectorate teritoriale de nu știu ce. Și asta salvează foarte mulți bani la buget, evident. Să începem să privatizăm prin piața de capital acele companii pe care încă statul le călărește și le politizează la greu. Haideți să vedem puțin ce se întâmplă cu toate aceste instituții. Sunt vreo 14.000 instituții de stat, mai mici sau mai mari. E o întreagă nebunie și un sistem foarte stufos și contraproductiv și costisitor prin care este administrat astăzi România. Și o să vedeți că încet încet rezolvăm problema deficitelor, problema deficitelor gemene pentru că dăm acel respiro și suflu necesar mediului privat ca să se restarteze, să se repornească. Și da, mai avem niște lucruri pe care nu le folosim și nici nu mișcăm mare lucru în direcția asta. Cum a spus și președintele României, agricultura. Trebuie să prelucrăm mai mult, trebuie să creștem productivitatea în agricultura, dar trebuie să facem și altceva.

De ce nu promovăm, de exemplu, să țină România niște producători de utilaje agricole? De la combine, tractoare, semănători și ce mai se folosește în agricultură, piese de schimb. Trebuie să construim o industrie similară celei auto pe zona agricolă, fiind una din cele mai importante țări agricole din Europa. Nu se întâmplă nimic aici. Sau gazul de la Marea Neagră, petrochimie, mase plastice, îngrășăminte pentru agricultură și așa mai departe. Aici trebuie să vedem un plan al guvernului care să aibă ținte exacte. Măi, cum fac să aduc în perioada următoare unul din top 10 producători din lume pe domeniile cheie pe care vreau să le dezvolt? Dar, na, pentru asta îți trebuie implicare. E mult mai ușor să crești taxele decât să te îngrijești să repornești economia, fondurile europene, reforme și așa mai departe”, spune el.